Partidul Social Democrat, o poveste de 3 ani, sau, de la mărire, la prăbusire. A câştigat alegerile cu 46 la sută și a avut o majoritate confortabilă în Parlament. Dar a sfârşit într-o zi de joi, prin moţiune, fără parteneri de coaliţie şi trădat de propriii oameni. Cele 46 de procente s-au transformat în 20, iar pe scaunul de la Palatul Victoria s-au perindat trei premieri. Doi dintre ei daţi jos chiar de partid.
Este povestea măririi și decăderii Partidul Social Democrat.
Ce lasă în urmă partidul care câştiga alegerile în 2016 şi care acum e gata să treacă în opoziţie?
Guvernarea PSD a început, oficial, pe 4 ianuarie 2017, odată cu instalarea lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria. Momentul în care păşeşte în Guvern este unul antologic! Liviu Dragnea, singurul care ştia programul de guvernare „din scoarţă în scoarţă” şi partenerul său de guvernare, Călin Popescu Tăriceanu, îl conduc, ca pe un şcolărel, în Palatul Victoria.
Avea să fie un mandat care a marcat un uriaş scandal – celebra OUG 13 a lui Florin Iordache, pe atunci ministrul Justiţiei. Sute de mii de oameni au ieşit în stradă. Sub presiunea străzii, Sorin Grindeanu a abrogat ordonanţa, dar şi-a dat foc la scaun. A supravieţuit unei moţiuni în februarie, dar guvernul său a fost dat jos în iunie 2017 tocmai de…PSD. Grindeanu a rămas fără sprijin politic şi fără fotoliul de la Palatul Victoria.
A început era PSD 2.0 cu Mihai Tudose premier. Lapte şi miere a curs timp de şase luni între Liviu Dragnea şi Mihai Tudose. Dar cum ultimul refuza să dea o nouă ordonanţă pentru legile justiţiei, a început un nou scandal. În ianuarie 2018 a rămas şi el fără sprijinul politic al partidului şi a demisionat. PSD şi-a dat jos al doilea guvern în puţin peste un an.
„Am decis să mai acord PSD o șansă”, anunța președintele Klaus Iohannis.
Iar şansa venea de la Bruxelles. După mai multe refuzuri din partid, Liviu Dragnea a reuşit să o convingă pe Viorica Dăncilă, europarlamentar, să se mute în Palatul Victoria. A prezentat-o însă lumii pe un hol în Parlament: e neconflictuală.
Ce însemnat guvernarea Dăncilă
A urmat cea mai lungă perioadă cu acelaşi premier pentru Partidul Social Democrat-ALDE. Relaţia dintre şeful de partid şi prim-ministru a mers ca unsă până cu puţin timp înainte ca Liviu Dragnea să ajungă în închisoare.
În locul fostului lider de fier a ajuns chiar Viorica Dăncilă, acum şi şefă de partid. Numai că nu a scăpat nici ea de vocea străzii, iar în mandatul ei rămâne în istorie celebra zi de 10 august 2018 și protestul diasporei înecat în gaze.
Iar cei aproape doi ani de guvernare au fost marcaţi şi de alte scandaluri. Modificarea legilor justiţiei, OUG 114, legea recursului compensatoriu, mutarea Ambasadei române la Ierusalim, înfiinţarea Secţiei Speciale, pierderea alegerilor europarlamentare.
În acelaşi timp, Viorica Dăncilă s-a lăudat cu majorarea pensiilor şi salariilor, voucherele pentru bugetari, 80 de km noi de autostradă şi o creştere economică anuală, în medie, de 4%.
Numai că norii negri s-au tot adunat şi deasupra ei. Rămasă fără partenerul ALDE, înfrântă la europarlamentare şi cu Victor Ponta care a rupt constant parlamentari PSD, Viorica Dăncilă nu a mai avut şanse în faţa celei de-a patra moţiuni împotriva sa.
Joi, 10 octombrie 2019, al treilea guvern Partidul Social Democrat a picat şi, odată cu el, a luat sfârşit guvernarea PSD, cu miniştrii uitându-se lung la opoziţie care le bătea cui după cui în urnele cu bile albe şi negre.
Reforme înghețate. Cifrele cu picioare scurte ale guvernării Dăncilă (analiză Business Club)
Cum arată infrastructura de transport a ţării după aproape trei ani de guvernare Partidul Scial Democrat-ALDE (analiză Business Club)
Cum s-au transformat promisele spitale regionale în spitale pentru nepoții noștri
Liberalii, singuri la frâiele țării după opt decenii?
Începe, azi, o săptămână care s-ar putea dovedi crucială pentru parcursul politic viitor al țării.
Viorica Dăncilă a convocat şedinţă de guvern pentru luni, 14 octombrie, la ora 13:00. Pe ordinea de zi nu apare controversata hotărâre privind alocarea unor fonduri către primari, dar este posibil să apară pe lista suplimentară.
Pe de altă parte, preşedintele Iohannis a anunţat că va continua consultările cu partidele, într-o formulă restrânsă, pentru desemnarea unui nou premier. Vom afla cine este cel târziu marţi.
Dacă va fi un guvern monocolor, condus de liderul PNL Ludovic Orban, atunci ar fi pentru prima oară din perioada interbelică – adică după mai bine de 80 de ani – când liberalii s-ar afla singuri la guvernare. Ultimul guvern PNL a fost condus până în decembrie 1937 de Gheorghe Tătărăscu.