În România, hoţul este frate cu codrul. O parte din pădurile româneşti nu au pază şi nici administrator. Asta nu face decât să încurajeze tăierile ilegale de copaci. După ani de zile în care situaţia nu părea a avea o rezolvare, iar societatea civilă a reacţionat virulent atunci când a venit vorba de infracţiuni silvice, autorităţile s-au gândit mai bine.
Au iniţiat un proiect prin care vor să ia în grijă toate pădurile care nu au stăpân. Legea a trecut de Parlament, pe ultima sută de metri, chiar înaninte ca aleşii să ia vacanţă şi a fost trimisă preşedintului Klaus Iohannis pentru promulgare.
România are peste şase milioane de hectare de pădure. Jumătate din întreaga suprafaţă se află în proprietatea statului şi este administrată de Romsilva, iar cealalată jumătate în proprietate privată. Opt la sută din pădurile României nu au niciun stăpân.
Sat fără câini. Aşa poate fi intitulată o parte din pădurea din România. Mai bine de 500.000 de hectare nu beneficiază de pază. Asta înseamna că oricine, la orice oră, poate să intre şi să taie copaci, iar apoi să se facă nevăzut.
Întrebat ce ar trebui făcut pentru ca şi pădurile să fie administrate, Ciprian Pahonţu
director general Romsilva a afirmat: „În primul rând, edificaţi proprietarii. Una dintre marile probleme este că nu ştim proprietarii. Foarte multe proprietăţi au aparţinut bunicilor noştri, aşa mai departe, nu s-au făcut dezbateri succesorale”.
Conform acestuia situaţia ar trebuie lămuriră de autorităţi prin gărzile forestiere împreună cu unităţile administrativ teritoriale care au evidenţa proprietăţilor din fiecare localitate. „Este un proces destul de dificil”, a completat el.
Dificil este şi atunci când vorbim despre retrocedări cu cântec. Unele, de notorietate.
„Cu Biserica Ortodoxă, pentru pădurile de la Suceava, unde am câştigat definitiv de curând, ne-am luptat 17 ani în justiţie pentru 170.000 de hectare de pădure, dar sunt foarte multe pe rol”, a mai precizat Ciprian Pahonţu, director general Romsilva.
După ani de zile în care o parte din păduri au fost ale nimănui, oficialii Ministerului Apelor şi Pădurilor susţin că au găsit rezolvarea. Au iniţiat un proiect legislativ de modificare a codului silvic prin care vor să îndrepte erorile de până acum. Legea a fost adoptată în al 13-lea ceas, chiar înainte de vacanţa parlamentară.
„Noi vom prelua automat în pază toate suprafeţele de pădure, indiferent că sunt mai mici sau mai mari de 30 de hectare, care nu deţin contracte. Scopul nostru este ca niciun metru pătrat de pădure din ţară să nu mai fie nepăzit” a spus Mihai Drăgan, purtător de cuvânt Ministerul Apelor şi Pădurilor.
În aceea ce priveşte cazurile din instanţă, retrocedările, aceasta a afirmat: „Le vom prelua indiferent de situaţia juridică a terenului. După ce se va clarifica situaţia juridică, vom merge şi vom discuta cu proprietarul. Dacă lăsam la voia întâmplării o suprafaţă de pădure, atunci ea poate deveni ţinta tăierilor ilegale”.
Între 30 şi 70 de lei va plăti statul pentru a asigura, anual, paza unui hectar de pădure. Preţul diferă în funcţie de zona geografică şi suprafaţă. Pentru pădurile mai mari de 30 de hectare, după ce vor fi identificaţi proprietarii, statul le va cere banii pentru serviciile de pază.
„Conform legii, acolo unde nu este pază, proprietarul îşi asumă. Este foarte important să ai acest serviciu silvic care are două componente: odată asigură paza respectivă, să nu se taie ilegal în pădurea proprietarului şi altă componentă, care se ştie mai puţin, asigurarea stării de sănătate a pădurilor proprietarului. Noi dăm în gestiunea unui pădurar aceste suprafeţe care dacă cumva se taie ilegal, plăteşte, iar proprietarul este despăgubit”; a mai spus Ciprian Pahonţu.
Proprietarii de păduri care deţin mai puţin de 30 de hectare beneficiază de pază gratuită, cu bani de la bugetul de stat. Abia la sfârşitul anului trecut a fost adoptată hotărârea de guvern care a venit în sprijinul oamenilor. Asta deşi prevederea exista în codul silvic încă din anul 2008, însă nimeni nu s-a grăbit să o pună în practică. Nici la proprietarii care deţin păduri în zone care nu pot fi exploatate nu s-a gândit nimeni ani de zile.
„Dacă eu am o proprietate privată şi legiuitorul vine şi spune că nu ai dreptul sa recoltezi lemn de pe proprietatea ta, în lege este prevăzută o compensaţie. Ea momentan nu funcţionează”, a mai explicat directorul Romsilva.
Şi totuşi… supriză! În prima şedinţă de Guvern, noul Executiv s-a pus pe treabă. Actul normativ a fost adoptat. Pentru acest an, proprietarii care vor să fie despăgubiţi au la dispoziţie trei luni pentru a solicita bani de la stat.
„Avem o veste bună pentru toţi proprietarii de păduri din România, în special pentru aceia care deţin acele păduri din zone protejate unde exploatarea forestieră e limitată sau chiar interzisă. Compensări pentru proprietarii care nu pot exploata forestier în zonele respective”, spune Mihai Drăgan, purtător de cuvânt Ministerul Apelor şi Pădurilor.
În România, se exploatează anual 19 milioane de metri cubi de lemn. Statistica autorităţilor arată că, anul trecut, de exemplu, aproape 200.000 de metri cubi au provenit din tăieri ilegale.