Principalii stâlpi din Cluj ai noii puteri galben-portocalii sunt primarul Emil Boc, președintele Consiliului Județean, Alin Păunel Tișe, și europarlamentarul Daniel Buda, care este președintele organizației județene a PNL. Tustrei sunt de profesie avocați, dar nu s-au remarcat în această branșă. Tustrei provin din PDL și sunt legați ombilical de o amiciție strânsă și interesată de aproape două decenii. Boc este atât nașul de căsătorie cât și nașul politic al lui Tișe, el fiind cel care l-a propulsat în funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj în 2008, când era liderul național al PDL. Peste câteva luni expiră al doilea mandat de președinte al Consiliului Județean Cluj al avocatului Alin Păunel Tișe, fără ca acesta să fi consemnat vreo realizare notabilă. Tișe a fost un avocat mediocru și un șef de Consiliu Județean la fel de mediocru. Din păcate, de marile proiecte ale județului Cluj s-a cam ales praful.
Proiecte eșuate, proiecte nedemarate
Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, cum este denumită pompos groapa ecologică din Cluj, a demarat în 2012, în ultimul an al primului său mandat de președinte al Consiliului Județean, și trebuia finalizat în 2014, dar s-a împotmolit. Pînă în 2019, în șapte ani de la demarare, a fost realizat doar în jur de 50% din proiect, dar valoarea investiției a crescut de peste patru ori, costurile acesteia ajungând de la valoarea inițială de 24 milioane de euro, în mare parte fonduri europene, la peste 100 milioane de euro. Problema gunoiului depozitat nelegal în groapa de la Pata Rât, denumita mini-Cernobîlul de langa Cluj de activiștii de mediu, cea mai rușinoasă pata a municipiului și județului Cluj, care trebuia închisă în 2010, nu a fost rezolvata încă de nașul Boc și finul Tișe, amândoi fiind suspectați de multă vreme că sunt legați de anumite interese cu firma de salubritate care o administrează.
În ultimul mandat, Tișe i-a aburit pe clujeni, la intervale de 2-3 luni, prin comunicate sau conferinte de presă prin care anunța că urmează să fie închisa rampa de gunoi de la Pata Rât, dar predicțiile sale nu s-au împlinit. De exemplu, în cursul anului 2019, a anunțat la inceputul lunii aprilie că rampa va fi închisă pâna în luna septembrie, la finele lunii iulie a comunicat ca este aproape gata cu închiderea acesteia, iar în septembrie a prelungit termenul pe finalul lui octombrie. Cu o săptămână înainte de Crăciun, Tișe s-a laudat că a închis rampa de la Pata Rât, dar numeroși clujeni i-au răspuns zilele următoare că miroase a gunoi în tot Clujul, iar activiști de mediu i-au reproșat că este doar „o vrăjeală”. Pe de altă parte, în perioada 2016-2019, au fost înregistrate peste 30 de incendii la această groapă, care nu numai că au afectat condițiile de mediu ale locuitorilor Clujului, dar au periclitat și activitatea Aeroportului Internațional Avram Iancu, situat în apropiere. Colac peste pupăză, la sfârșitul anului trecut au venit vești proaste de la Bruxelles, în sensul că în curând va fi declanșată procedura de infrigement și România va fi amendată de Comisia Europeana cu zeci de milioane de euro pentru mai multe gropi de gunoi, printre care este nominalizata la loc de frunte groapa de la Cluj.
Spitalul Regional de Urgență Cluj a rămas la stadiul de vorbe și toane
Într-o conferință de presă din august 2016, președintele Tișe a declarat că acest spital nu poate fi construit de Consiliul Județean Cluj pentru că nu are resurse pentru un spital dimensionat pentru întreaga regiune. După doi ani s-a răsucit, în noiembrie 2018 solicitând preluarea de către Consiliul Județean a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență. Din cauza acestor toane si ifose, Iasiul a luat-o inaintea Clujului, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Sanatatii anuntand zilele trecute ca prima licitatie pentru un spital regional va fi organizata pentru Spitalul Regional de Urgenta Iasi. In septembrie 2019, Tise a promis construirea Parcului industrial Tetarom V la Campia Turzii, proiect pe care l-a mai anuntat in 2012. Promisiunea sa este putin fezabila, in conditiile in care Tetarom IV, preconizat in localitatea Feleacu, a fost tras pe linie moarta, dupa ce au fost cheltuite 5 milioane de lei din bugetul Consiliului Judetean, iar Tetarom I, construit in zona Taietura Turcului, a fost finalizat cu 5 ani intarziere. Aflata in subordinea Consiliului Judetean, Cluj Arena SA, societatea comerciala care administrează stadionul Cluj Arena, devenit un simbol al Clujului după marile festivaluri muzicale și competiții sportive găzduite în ultimii ani, a intrat în insolvență în 2017. In vara anului 2019 a intrat in insolventa Societatea comerciala Drumuri si Poduri Judetene SA, aflata, de asemenea, in proprietatea si in subordinea Consiliului Judetean Cluj.
Starea proasta a drumurilor judetene
Starea drumurilor județene este dezastruoasă, inclusiv comparativ cu județele învecinate mai sărace, Sălaj sau Bistrița-Năsăud. Conform unei hărți interactive a drumurilor din România realizată de Asociația Pro Infrastructura, în județul Cluj numărul drumurilor județene aflate în stare extrem de proastă, aproape impracticabile sau într-o stare foarte proastă este mai mare decât al drumurilor pe care se poate circula în condiții decente sau foarte bune. Lumea nu a uitat că, înaintea alegerilor locale din 2012, președintele Alin Tișe a anunțat, cu mare tam-tam, asfaltarea a 12 drumuri județene pentru care au fost încheiate contracte cu Kiatt Group, firmă turcească promovata și protejată de Traian Băsescu, când era primar general al Capitalei, și preluată ulterior de primarul Clujului, Emil Boc. Asfaltarea celor 12 drumuri a rămas doar în vorbe și în scripte, majoritatea acestora fiind doar plombate cu lopata în acel an electoral.
Cu un an înainte, respectiv în 2011, sub președinția lui Alin Paunel Tișe, Consiliul Județean Cluj a atribuit Kiatt Group cel mai mare și mai bănos contract de asfaltare a drumurilor județene. Firma turcească a câștigat licitația pentru asfaltarea a 438 km de drumuri județene contra sumei de 66 milioane de euro. Președintele comisiei de licitație a fost vicepreședintele Consiliului Județean, Radu Bica, care a fost arestat după câteva luni pentru implicare în trucarea unei licitații pentru întreținerea stadionului Cluj Arena. Contractul a fost încheiat pe o durată de patru ani, dar după trei ani a fost reziliat de Consiliul Județean, sub o altă conducere, întrucât nu au fost respectate licitația, graficul de lucrări și prevederile de protecția mediului. Cu toate acestea, în 2016, după ce a revenit în fruntea Consiliului Județean, Alin Tișe a anunțat deblocarea contractelor cu Kiatt Group pentru reabilitarea drumurilor județene, iar firma turcească a solicitat suplimentări de bani pentru acestea.
La inceputul anului 2019, președintele Tișe a recunoscut că Consiliul Județean Cluj a reușit să modernizeze doar o treime din drumurile județene, iar vara trecuta a fost obligat sa faca public ca in cursul anului 2019 au fost afaltati doar 56 km din 11 drumuri judetene.
Un exemplu de batjocura marca Tise
Un exemplu sugestiv pentru stilul presedintelui Alin Paunel Tise este modul de intretinere si de reparare al Drumului Judetean 161 pe raza comunei Dabaca, una din cele mai vechi localitati din judetul Cluj, in care se afla o cetate medievala, despre care unii istorici au afirmat ca ar fi apartinut voievodului Gelu, primul voievod roman atestat de cronicile medievale. In luna mai 2012, in cursul campaniei electorale pentru alegerile locale, la care candida in vederea realegerii in functia de presedinte al Consiliului Judetean Cluj, Tise a promis locuitorilor comunei Dabaca ca dupa alegerile respective va fi asfaltat Drumul Judetean 161. Localnicii au ramas doar cu promisiunea, pentru ca nu s-a mai realizat nicio asfaltare. In toamna anului respectiv, inaintea alegerilor parlamentare, a fost efectuata doar o plombare cu lopata a gropilor de pe acest drum.
In toamna anului 2016, a fost aplicata pe acest drum o mixtura presata de pietris cu bitum,iar, cu aceasta ocazie, s-a anuntat ca in anul urmator va fi aplicat covor asfaltic. In cursul anului 2017 nu a fost realizat acest lucru, doar in anul 2018 a fost aplicat un astfel de covor, insa numai pe raza localitatilor Darja din comuna Panticeu si Paglisa din comuna Dabaca si pe o distanta de circa doi kilometri pe raza satului Dabaca, ramanand neasfaltata o distanta de peste 12 kilometri, inspre Drumul National 1, pe raza satelor Dabaca si Luna de Jos. In septembrie 2018, presedintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, a anuntat triumfalist intr-o conferinta de presa ca pe DJ 161 Dabaca-Paglisa-Darja-Panticeu lucrarile de intretinre curenta si periodica au intrat in faza de asfaltare. La inceputul lunii octombrie 2018, lucrarile de asfaltare au fost insa oprite in apropierea cetatii din Dabaca, desi conditiile meteorologice erau favorabile. Reprezentantii Primariei Dabaca si ai Consiliului Judetean Cluj au afirmat ca lucrarile de asfaltare vor fi reluate in primavara anului urmator, dar acest fapt nu s-a intamplat.
In luna mai 2019, cu ocazia unei intruniri care a avut loc in caminul cultural din comuna Dabaca in campania electorala pentru alegerile europarlamentare, presedintele Alin Paunel Tise a promis ca asfaltarea drumului va fi reluata la inceputul lunii iulie si va fi finalizata in acest an. A trecut vara, a trecut si toamna, insa lucrarile de asfaltare nu au fost reluate, rezultand ca totul nu a fost decat o promisiune electorala mincinoasa. Presedintele Tise i-a mintit si pacalit a doua oara in mod grosolan pe locuitorii comunei Dabaca. Prefecatoria lui Tise a fost demascata printr-un raspuns al Consiliului Judetean publicat de Ziar de Cluj in data 29 iulie 2019, din care rezulta ca finalizarea asfaltarii pe tronsonul de 12 kilometri de pe Drumul Judetean 161 nici macar nu era inclusa printre lucrarile de modernizare programate in acest an. Dupa trei ani de la aplicarea mixturii de pietris cu bitum, pe distanta respectiva au aparut sute de gropi, dintre care unele prezinta pericol pentru circulatia autovehiculelor.