Procurorii anticorupție au formulat propunerea de înlocuire a măsurii preventive a arestului la domiciliu, cu măsura mai grea a arestării preventive a inculpatului Carabulea Ilie, trimis în judecata pentru mai multe infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență (două infracțiuni), dare de mită (două infracțiuni), folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite, în form continuată (3 acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la uz de fals.
Propunerea a fost înaintată Curții de Apel București.
Propunerea de arestare preventivă a fost formulata ca urmare a faptului că inculpatul Carabulea Ilie a încalcat în mod repetat obligațiile impuse prin Încheierea din 12.02.2015, emisă de Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar, și anume:
 
Ilie Carabulea– să nu depășească limita teritorială a României decât cu încuviințarea prealabilă a instanței;
– să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect, pe nici o cale, cu ceilalți inculpați, cu martorii sau experții din această cauză;
– să nu desfășoare activitatea de administrator în cadrul vreunei societăți comerciale;
– să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență;
– să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
 
Potrivit referatului de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu măsura mai grea a arestării preventive a rezultat că ulterior luării acestei măsuri inculpatul Carabulea Ilie, în mod direct sau indirect, a continuat să determine diverse persoane prin fapte cu efect vădit intimidant (legate de notorietatea și potența financiară a inculpatului), să nu dea declarații sau să dea declarații mincinoase în cadrul procesului penal aflat în curs de judecată, menționat mai sus, prin exercitarea în continuare a unor acte de administrare, în cadrul unor societăți comerciale.
Aceste demersuri aveau rolul de a convinge acele persoane susmenționate că inculpatul este mai presus de lege, că poate încălca oricând hotărârile instanței penale convingându-le astfel că finalitatea procesului penal va fi una favorabilă acestuia.
De asemenea, a urmărit ca persoanele ce aveau calitatea de martori în procesul penal să fie descurajate în a declara adevărul în fața instanței de judecată, în acest sens dispunând chiar reziliarea contractului de muncă al unui angajat.
În demersurile sale acesta a fost sprijinit de diverși angajați ai firmelor pe care le deține direct sau indirect.
Astfel, în intervalul februarie – martie 2015, inculpatul Carabulea Ilie a încălcat cu rea-credință restricțiile instituite de instanța de judecată, respectiv a intervenit în administrarea activității economice a S.C. ATLASSIB SRL (în cadrul căreia deținea, la momentul încălcării interdicțiilor, un număr majoritar de părți sociale) în administrarea activității economice a S.C. CARPATICA ASIG S.A (care la momentul încălcării interdicțiilor, avea ca acționar majoritar, societatea S.C. ATLASSIB SRL și care are și în prezent calitatea de inculpat în aceeași cauză penală dedusă judecății în care și Carabulea Ilie are calitatea de inculpat), precum și în administrarea activității economice a S.C. STAR MOTORS SRL (în care inculpatul Carabulea Ilie avea la momentul încălcării interdicțiilor, calitatea de asociat semnificativ).
Ilie Carabulea a fost trimis în judecată pe 25 aprilie 2014 de DNA, alături de fostul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară Dan Radu Rușanu, Laura Chițoiu, soția fostului ministru al Finanțelor, Marian Mîrzac, fost director general al Carpatica Asig SA, Radu Mustățea, membru în Consiliul de Administrație al SC Carpatica Asig iar ulterior și președinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România.
Citeste si...  Sinistra poveste a copiilor omorâți legal în Belgia