Legea privind procedura de adopţie ar putea fi modificată pentru a permite adopţia de copii din România de către cetăţeni străini din nou. Adopţia internaţională a fost blocată în timpul Guvernului Năstase.
Iniţiatoarea proiectului de modificare a legii, deputata independentă Oana Bîrzan, motivează în proiectul pentru modificarea legii adopţia de copii din România de către cetăţeni străini „sunt numeroase cazurile în care copii cu sindromul Down, sindromul Tetra-Amelia (lipsa membrelor) sau cu alte tipuri de dizabilitate nu au șansa de a fi adoptați intern, prin urmare nu pot crește în sânul unei familii”. Proiectul de lege se bucură de sprijinul tuturor forţelor politice din Parlament.
Conform raportului de modificare a legii, „în fiecare an intră peste 10.000 de copii noi în sistemul de protecție din România. Motivele sunt multiple, de la nivelul grav de săracie în care trăiesc familiile biologice, pana la lipsa educației în general sau a educației pentru sănătate. Dincolo de aceste cifre îngrijoratoare, este un semn clar că această situație nu este sustenabilă și necesită acțiuni concrete, reale și bine implementate, aplicate fără întârziere”.
În raport se mai arată că „La finalul anului 2017, aveam 3257 de copii declarați adoptabili, din care 2362 erau declarați greu adoptabili și doar 2652 de familii cu atestat de familie adoptatoare. Deci în momentul de față nu există nici măcar o relație de 1 la 1 între copiii adoptabili și familiile care doresc să adopte. În plus, 85,5% din familii doresc să adopte copii mai mici de 7 ani (79% doresc copii mai mici de 3 ani), iar in centrele rezidentiale doar 9,7% dintre copii au vârsta sub 7 ani. Concluzia este că avem o situație în care procesul de potrivire, indiferent cât de bine ar putea fi realizat, nu poate compensa pentru aceste diferențe și deci, este nevoie să acționăm pentru a găsi o familie și pentru aceşti copii”.
„Adopția internațională în care adoptatorul este cetățean străin poate fi încuviințată începând cu data de 01 ianuarie 2020 pentru copiii aflați în următoarele situații:
a) în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție, nu s-a reușit inițierea potrivirii practice;
b) în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție, deși a fost inițiată etapa potrivirii practice, aceasta a eșuat;
c) în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție, deși a fost pronunțată o sentință de încredințare în vederea adopției, aceasta a fost revocată;
d) copilul a împlinit vârsta de 14 ani. Dispoziția se aplică similar și în cazul fraților care nu pot fi separați, dacă unul dintre ei a împlinit vârsta de 14 ani;
e) copilul prezintă handicapuri grave, cu dependență de îngrijiri în servicii de tip rezidențial specializate și după caz, handicapuri accentuate, înțelese conform Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată”, se arată în proiectul de modificare a legii propus de Bîrzan.