Noua sesiune parlamentară vine cu mai multe provocări pentru coaliția PSD-ALDE. Cei de la Putere au anunțat proiecte ambițioase, în acest an: Legea pensiilor, Fondul Suveran de Dezvoltare, Codul Administrativ, legea parteneriatului public-privat, care ar modifica legislația actuală în mare parte și ar putea duce la dezechilibre și mai mari în societate. Intenția PSD-ALDE este și de eliminare a președintelui din procedura de numire a unor șefi de instituții de forță, precum SPP-ul, ceea ce ar putea duce la un nou conflict între Președinție și Legislativ.
Liderul PSD Liviu Dragnea anunța că printre prioritățile legislative se află Codul Administrativ și Fondul Suveran de Dezvoltare, dar și Casa Națională pentru Comerț a României. Proiecte menite să întărească forța țării noastre, în implicarea în proiecte majore, precum investițiile publice și comerțul cu alte state.
Și premierul Viorica Dăncilă își anunța prioritățile, la începutul mandatului, după votul de învestitură din Parlament: Codul economic şi cel administrativ, precum şi legile învăţământului şi pensiilor.
Parlamentarii vor lua de la capăt și discuțiile în comisia specială pentru legile justiției, pentru a pune proiectele în acord cu deciziile Curții Constituționale, care au declarat mai multe articole cu probleme. Și președintele Klaus Iohannis este așteptat să decidă dacă va retrimite legile Parlamentului.
Miza coaliției, eliminarea președintelui din procedura de numire a șefilor din Justiție și din Serviciile secrete
Războiul coaliției este și cu puterea serviciilor secrete. După ce ambii lideri, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, președinți ai celor două Camere al Parlamentului, dar și întregul Executiv, au renunțat la protecția SPP, prevăzută în legislație, acum se dorește trecerea SPP-ului în subordinea Parlamentului.â
Miza modificării legilor siguranței naționale este una mare, și anume un control mai mare din partea legislativului pe zona de securitate națională. Pași au fost deja făcuți, încă din sesiunea trecută. Regulamentul comisiei parlamentare de control al Serviciului Român de Informaţii a fost modificat, una dintre cele mai controversate prevederi fiind obligaţia oricărei persoane de a se prezenta în faţa comisiei atunci când este chemată.
Tăriceanu vrea trecerea SPP din subordinea CSAT în cea a Parlamentului și eliminarea președintelui din procedura de numire a șefului instituției
Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu anunța, în contextul conflictului dintre Liviu Dragnea și șeful SPP, Lucian Pahonțu, că, în opinia sa, SPP ar trebui să se afle în subordinea Ministerului de Interne, şi nu a şefului statului. Această opinie este contrară cu cea a fostului președinte Ion Iliescu, care a criticat intenția celor din coaliție, într-un mesaj tranșant, pe blogul personal.
Tăriceanu ar dori și eliminarea preşedintelui ţării din procedura de numire a procurorilor şefi, care ar duce, potrivit acestuia, la depolitizarea sistemului. „Va avea loc o depolitizare pentru că cel care va face aceste numiri va fi CSM-ul, organismul reprezentativ al magistraţilor, nu un factor politic”, spunea Tăriceanu, la sfârșitul anului trecut. De asemenea, spunea Tăriceanu, trecerea Inspecţiei Judiciare sub autoritatea Ministerului Justiţiei garantează o independenţă sporită a acestei structuri.
În plus, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu vrea să promoveze, anul acesta, un proiect de înființare a unei Autorități Naționale de Interceptări, care să se afle în subordinea Parlamentului. Coaliția PSD-ALDE afirmă că, sub pretextul mandatelor privind siguranța națională, s-au făcut abuzuri în privința interceptărilor din dosarele penale în care au fost implicate multe persoane publice.
Astfel, tot ce ține de interceptări va fi în subordinea Parlamentului. Nu este prima modificare de acest gen luată de noua Putere. În Parlament, s-a modificat modul de numire a șefului ANCOM, eliminându-se președintele din procedură. La scurt timp, postul a fost ocupat, prin votul Parlamentului, de fostul premier Sorin Grindeanu.
Potrivit unor zvonuri, și pentru Consiliul Concurenței se pregătește aceeași schemă: modificarea legii, astfel încât numirea la șefia instituției să se facă de către Parlament.
Și Legea parteneriatului public-privat va ajunge în Parlament. Guvernul Tudose a dat deja în decembrie o Ordonanţă de urgenţă, de modificare a acestei legi, menită să crească implicarea mediului de afaceri în proiecte de infrastructură publică, concomitent cu protejarea intereselor parteneriatului public-privat şi asigurarea finanţării.
Legea pensiilor, provocarea supremă a PSD-ALDE: Cum va găsi Puterea resursele financiare pentru a rezolva deficitul din sistem
Legea pensiilor reprezintă o provocare pentru actuala coaliție. După intrarea în vigoare a legii salarizării unice s-a văzut că intenția guvernanților de a corecta inegalitățile din sistem a dat greș, iar în acest moment există probleme cu salariile, în mai multe domenii, precum Poliție, educație, dar și în sistemul sanitar. Rămâne de văzut cum vor rezolva cei de la PSD și ALDE criza din sistemul de pensii, aflat în prag de colaps de ani de zile, în condițiile în care pensiile speciale, introduse tot de ei, sunt încă în vigoare și consumă o mare parte din bugetul asigurărilor.
Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, este însă încrezătoare, mai ales după ce a discutat și cu noul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici.
”I-am spus ( ministrului de Finanțe, nr) că vor fi costuri suplimentare faţă de ce este la ora actuală în bugetul de pensii şi mi-a răspuns că sarcina lui, ca ministru de finanţe, este să găsească banii. E foarte bine dacă e aşa, înseamnă că vom avea o legislaţie foarte bună. De altfel, ştiţi foarte bine că pensionarii o aşteaptă, este cea mai aşteptată lege la ora actuală, dar în acelaşi timp va trebui să operăm şi câteva forme de reorganizare la nivelul Casei de Pensii, pentru că va fi foarte greu de aplicat, cu funcţionarii noştri de la Casa de Pensii, în acelaşi stadiu. Ei (funcţionarii Casei de Pensii n.r) au cerut deja o suplimentare a numărului de personal şi va trebui să gândim foarte bine nouă structură, dar sigur că încercăm să grăbim adoptarea acestei legi”, a spus Lia Olguţa Vasilescu, la preluarea celui dea-l treilea mandat de ministru, în cabinetul Dăncilă.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI)a cerut deja Guvernului modificarea Legii pensiilor, astfel încât profesorii să se poată pensiona cu trei ani înainte de împlinirea vârstei de pensionare. Sindicaliştii invocă epuizarea şi suprasolicitarea psihică a profesorilor, dar şi unele probleme medicale, care duc la îngreunarea desfăşurării activităţii didactice.
Coaliția rămâne însă cu o problemă majoră. Pensiile speciale sunt încă în vigoare, fie că vorbim de cele din sistemul juridic, din sistemul de apărare sau de pensiile parlamentarilor. Singura modificare adusă de Putere a fost să dea o Ordonanță prin care pensiile speciale nu au scazut, dar nu mai pot depăși salariul și indexarea se face, în viitor, doar cu indicele de inflație și nu cu salariul minim.
„Suntem în situaţia astăzi în care ne costă de la buget 6 miliarde de lei aceste pensii speciale. De la 1 ianuarie încep majorările de salarii cu câte 25% pe an … în general, sunt categorii care, medicii de exemplu, care intră de la 1 martie total, şi ne-am fi dus în 2018 cu un efort bugetar de 10 miliarde, doar pentru această categorie de pensii, iar în următorii 2-3 ani la 17 miliarde, ceea ce punea serios sub semnul întrebării dacă sistemul public de pensii mai poate fi susţinut, adică pensiile pentru celelalte milioane de pensionari”, afirma Liviu Dragnea, în vara lui 2017.