Actualitate, Stiri, Ultima Ora

Noi dezvăluiri despre Alina Bica: A fost filată în toate ipostazele. Nu are nici măcar bani de pachet

Laura Voicu, avocata Alinei Bica, a dezvăluit, la România TV, că fosta şefă DIICOT era filată de Serviciul Român de Informaţii chiar şi în momentul în care a primit avizul pentru funcţia de procuror-şef. Avocata deplânge situaţia fostei şefe DIICOT, afirmând că aceasta nu are acum bani nici măcar pentru pachetul săptămânal pe care ar avea dreptul să-l primească în arest.

alina_bica_2_75799800

Avocata Alinei Bica susţine că povestea arestării fostei şefe a DIICOT e cusută cu aţă albă.

„Din mai 2013 dna Bica a fost filata de catre SRI non stop, ea, familie, prieteni. De un an jumătate a fost filată în mod direct, ambiental, în absolut toate ipostazele, de acelasi SRI care i-a dat avizul in momentul în care a fost numita procuror sef DIICOT. Aici e semnul de intrebare. Cum i-a dat avizul SRI-ul daca se presupunea ca exista o asemenea fapta?”, a declarat Laura Voicu, avocat Alina Bica.

Mai mult, Laura Voicu a declarat că Alina Bica are toate bunurile şi conturile bancare puse sub sechestru.

„Are sechestru pe casa care, pe casa care e oricum ipoteca la banca pentru că e luata prin credit bancar, are sechestru pe contul personal, are sechestru inclusiv pe contul de salariu. În acest moment Alina Bica are absolut totul sechestrat. Nu are bani nici macar sa isi asigure bani pentru pachetul saptamanal pe care trebuie sa il primeasca orice arestat”, a mai spus avocata.

Alina Bica a făcut parte din comisia care i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat, potrivit anchetatorilor, cu peste 62 de milioane de euro.

Surse judiciare au redat, pentru Mediafax, o declaraţie dată procurorilor anticorupţie de fosta şefă a DIICOT, care este acuzată de abuz în serviciu.

Conform surselor, în preambulul declaraţiei, Bica a făcut o trecere în revistă a atribuţiilor pe care le-a avut, conform fişei postului, la comisia din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

„În perioada 2009-2013 am fost angajat al ANRP, iar până în octombrie 2013 am fost director al Direcţiei pentru coordonarea şi controlul aplicării legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare (Direcţia funciară). În această calitate, aveam ca atribuţii de serviciu: semnarea mapelor de şedinţă, coordonarea serviciului petiţii şi relaţii cu publicul şi serviciul control. În perioada 2010-2011, deşi Serviciul despăgubiri, potrivit organigramei era în subordinea mea, în fapt, acesta era coordonat de către vicepreşedintele (ANRP – n.r.) Sergiu Ionuţ Diacomatu. În acea perioadă, şef al serviciului a fost Ancuţa Cecilia Anghelina. Conform regulamentului intern al ANRP, prefecturile transmiteau, printr-un reprezentant, dosarele propuse pentru despăgubiri direct Serviciului despăgubiri, în urma unei programări sau a unei solicitări din partea prefecturilor”, a spus Bica, în faţa anchetatorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Fosta şefă a DIICOT le-a mai spus procurorilor anticorupţie că de transmiterea lucrărilor se ocupa şefa de serviciu, care ar fi lucrat predominant cu vicepreşedintele ANRP Sergiu Diacomatu. Bica a explicat în detaliu şi modul de repartizare şi parcurs al dosarelor de despăgubire.

„Repartizarea lucrărilor către consilieri o făcea şefa de serviciu, respectiv Anghelina Cecilia. După repartizarea dosarelor către consilier şi verificarea actelor din dosar, acestea era propuse către CCSD (Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor – n.r.), în vederea transmiterii la evaluare. După repartizarea dosarelor către consilier şi verificarea actelor din dosar, acestea erau propuse CCSD, în vederea transmiterii la evaluator. După ce comisia propunea transmiterea către evaluator, dosarul era înaintat acestuia, în vederea întocmirii raportului de evaluare în termenul stabilit de procedura internă a ANRP. După întocmirea raportului de evaluare, acesta era transmis către Serviciul Despăgubiri din cadrul ANRP, serviciu care îl propunea pentru următoarea întrunire a CCSD. Odată ajuns în comisie, dosarul era fie aprobat, fie transmis spre reevaluare dacă membrii comisiei aveau neclarităţi cu privire la sumă şi modul de întocmire a raportului de evaluare. În momentul în care raportul de evaluare era aprobat de către Comisie se proceda la redactarea deciziei de către fiecare consilier care avusese anterior în lucru dosarul. Decizia era semnată de către preşedintele instituţiei, de vicepreşedintele care răspundea de Direcţia fondului funciar, de directorul acestei instituţii, de Şeful serviciului despăgubiri, de un consilier care se ocupa de raportul de evaluare şi de altul care verifica conformitatea standardelor de evaluare folosite de către evaluator”, a declarat Alina Bica, potrivit surselor citate.

Bica a mai spus, în aceeaşi declaraţie, că „semnăturile aveau doar o valoare administrativă pe respectiva decizie, neputându-se interveni în legătură cu suma stabilită ca despăgubire sau beneficiar”.

Referitor la dosarul lui Gheorghe Stelian, fosta şefă a DIICOT a declarat că „acesta a fost înaintat ANRP de către Prefectura Bucureşti, în urma Hotărârii Comisiei Municipiului Bucureşti, şi înregistrat la Serviciul despăgubiri. Consilierul care s-a ocupat de soluţionarea dosarului a fost Mihaela Botizan”.

„De asemenea, doresc să precizez faptul că deşi eram director al Direcţiei care coordona Serviciul Despăgubiri, şefa serviciului, Anghelina, uneori purta corespondenţa exclusiv prin intermediul vicepreşedintelui Diacomatu Sergiu. Consider că proceda în acest fel întrucât nu eram considerat un om apropiat vicepreşedintelui, care să fie dispus la compromisuri sau solicitări neconforme cu legea sau regulamentul instituţiei. În acest mod s-a procedat şi în cazul dosarului nr. 22714/FFCC”, se mai arată în declaraţia dată de Bica şi citată de aceleaşi surse.

Alina Bica le-a mai spus procurilor, referitor la despăgubirilor aprobate lui Gheorghe Stelian, că nu a văzut niciodată raportul de evaluare al expertului, dar că la finalul procedurilor a fost emisă decizia din l5 martie 2011 pe care a semnat-o „alături de celelalte persoane, potrivit procedurii instituite la nivelul ANRP”.

Pe de altă parte, conform unor documente din dosarul despăgubirilor, un alt inculpat le-a declarat anchetatorilor că Alina Bica, într-o şedinţă a comisiei din ANRP, a elogiat profesionalismul celui care a evaluat terenul pentru care Gheorghe Stelian cerea despăgubiri, considerând că suma stabilită era justificată.

Bica: Dragoş Bogdan ştia doar „în parte” regulamentul comisiei care aproba despăgubiri

Fostul vicepreşedinte al ANAF Dragoş Bogdan, arestat în dosarul Bica, le-a spus anchetatorilor că nu cunoaşte unele prevederi legale privind retrocedările şi că ştie doar „în parte” regulamentul comisiei ANRP ce a aprobat despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Surse judiciare au redat, pentru Mediafax, interogatoriul de la DNA în care procurorii au vrut să afle de la Dragoş Bogdan cum s-a ajuns la aprobarea dosarului lui Gheorghe Stelian.

Prin răspunsurile date anchetatorilor, fostul vicepreşedinte ANAF a recunoscut practic că nu cunoştea unele prevederi legislative privind despăgubirile şi nici întregul regulament de funcţionare al comisiei din care făcea parte.

Dragoş Bogdan a mai declarat, cu acelaşi prilej, că „exista, ca şi variantă, ca membrii să respingă dosarele ale căror valori ale despăgubirilor erau foarte mari sau dacă nu erau clarificate din punct de vedere juridic, prin respingere întemeiată a solicitării”. El a spus şi că nu îl cunoaşte pe Gheorghe Stelian şi nu are informaţii despre terenul pentru care acestuia i-au fost aprobate despăgubiri. Dragoş Bogdan a adăugat că dosarul legat de acest teren „a fost întors” pentru reevaluare şi apoi „reintrodus pe ordinea de zi” a comisiei de către conducerea de atunci a ANRP.

La acelaşi interogatoriu, fostul vicepreşedinte al ANAF le-a spus anchetatorilor că pentru aprobarea cererii de despăgubire în cazul lui Gheorghe Stelian ar fi insistat „conducerea ANRP”: „Din câte îmi amintesc, conducerea ANRP a insistat pentru aprobarea cererii de despăgubiri în acest caz, cu motivaţia că fusese reevaluat şi că nu am mai aveam vreun motiv să nu-l aprobăm şi să trimitem dosarul la reevaluare. De fapt, mă refer la toţi cei din conducerea ANRP, respectiv la Diacomatu, Dumitrean şi nu mai ştiu exact dacă era Baciu sau Marko Attila, ori amândoi”

Dragoş Bogdan a mai declarat, conform surselor citate, că iniţial a cerut respingerea cererii şi a solicitat prezenţa evaluatorului în şedinţa comisiei. „Cred că am solicitat inclusiv schimbarea evaluatorului”, a mai spus el.

În dosarul despăgubirilor, Bica se află în arest preventiv, alături de Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi expertul evaluator Emil Nuţiu.

În acelaşi dosar sunt cercetaţi, sub control judiciar, deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu, Sergiu Diacomatu şi Oana Vasilescu, ambii foşti vicepreşedinţi ai ANRP, şi Gheorghe Stelian.

Ancheta îl vizează şi pe deputatul UDMR Marko Attila, în cazul căruia Camera Deputaţilor a încuviinţat, miercuri, arestarea preventivă. Acesta a fost citat joi la DNA, însă nu s-a prezentat întrucât este plecat din ţară. Avocatul lui Marko Attila a declarat că deputatul este în capitala Ungariei, precizând că nu poate să spună când se va întoarce în România.

Potrivit DNA, în 15 martie 2011, Crinuţa Dumitrean şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciu, Marko Attila, Alina Bica, Oana Vasilescu, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru – au aprobat în unanimitate raportul întocmit de societatea de evaluare desemnată, SC Business Evaluator SRL, reprezentată prin evaluator Emil Nuţiu, privind soluţionarea dosarului de despăgubire al lui Gheorghe Stelian, pentru un teren de 13 hectare aflat în zona Plumbuita din Sectorul 2, a cărui valoare a fost supraevaluată cu peste 62 de milioane de euro.

Gheorghe Stelian, un apropiat al lui Dorin Cocoş, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat, respectiv cei 62 de milioane de euro, susţin anchetatorii.

blank