România trebuie să îndeplinească până la adoptarea monedei euro cinci obiective strategice, printre care corectarea unor dezechilibre macroeconomice şi reducerea decalajului de convergenţă reală,a precizat Daniel Dăianu pentru  Mediafax.

Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie (CA) al Băncii Naționale a României (BNR), a afirmat, sâmbătă, că firmele nu vor avea costuri mai mici cu creditele, după intrarea în zona euro, iar important este să ne pregătim economia, deoarece românii deja știu ce înseamnă folosirea euro.

Mitul euro pe piata din România, pus la pămant de un oficial BNR

„Firmele mari ai spune că o duc bine. Și-acum ele se finanțează în străinătate. Problemele le au, nu puține, firmele autohtone, care au acces dificil la finanțare și vor avea accesul la fel, chiar dacă se intră în zona euro. Să nu ne imaginăm că accesul devine, dintr-odată, ușor, dacă se intră în zona euro. Cel cu care ați dialogat, chiar vorbea de riscul de creditare. (…) Deci, importă foarte – foarte mult în ce condiții intrăm, în sensul cât de pregătiți suntem”, a declarat Daniel Dăianu, sâmbătă, într-o emisiune la Antena 3.

În ceea ce privește condițiile în care intrăm, reprezentantul BNR a mai menționat printre problemele economiei României care trebuie soluționate, în perspectiva adoptării euro: deficitul de cont curent și faptul că finanțarea provine prea mult din îndatorare.

Mitul euro pe piata din România, pus la pămant de un oficial BNR

„Dacă nu vom reuși să avem o economie care să treacă de un prag de competitivitate, nu va fi simplu pentru nu puține companii, în zona euro. Aceasta este bătălia cea mare pentru economia românească: cum să facem să avem robustestețe, să avem competitivitate și nu prin salarii mici, ci prin salarii decente. Altminteri, ne pleacă oamenii. (…) O țară, pe de o parte, trebuie să facă în așa fel încât să poată să diminueze înclinația cetățenilor ei de a pleca, iar, pe de altă parte, trebuie să se gândească la deficitele externe, întrucât nu mai beneficiezi, în zona euro, de mecanismul tradițional de corecție”, a mai spus Dăianu.

În plus, reprezentantul BNR a subliniat că este o percepție greșită faptul că românii nu înțeleg ce înseamnă euro și trecerea la euro, deoarece mulți dintre cei au interacționat deja cu moneda euro, având rude în străinătate mai ales în țările din Uniunea Europeană.

„Nu trebuie să îi subestimăm pe cetățenii români. Nu uitați că avem milioane de cetățeni care sunt în străinătate. Avem rudele lor, familiile lor. Euro deja mijlocește o parte semnificativă din tranzacții. O treime din tranzacțiile din România sunt mijlocite de euro. Românii nu descoperă Luna de pe cer. Întrebarea legitimă este – știind acestea, știind ce înseamnă euro, știind că dispar riscurile valutare, ne vom integra mai bine în nucleul Uniunii Europene care este zona euro: ce înseamnă aderarea la zona euro din perspectiva macroeconomică și a schimbărilor structurale necesare, astfel încât economia României să o ducă bine și cetățenii români să o ducă bine, nu numai cei care sunt plecați și au o slujbă bună într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau cei care câștigă foarte bine în România?”, a precizat Dăianu.

Citeste si...  Euro atinge un nou maxim la cursul BNR

Mitul euro pe piata din România, pus la pămant de un oficial BNR

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat, vineri, „Planul național de adoptare a monedei euro”. În plus, la finele săptămânii trecute, CNSP a publicat „Raportul de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro”.

„Așa cum subliniază raportul, adoptarea monedei unice nu este o chestiune strict tehnică: schimbăm leii cu euro. Trebuie să ne gândim. Raportul subliniază că avem nevoie de consolidare bugetară, să avem bugete solide. (…) Mecanismul Cursurilor de Schimb este un test acid, foarte sever pentru robustețea economiei noastre. Ca să intrăm acolo, trebuie să avem o consolidare bugetară sănătoasă: finanțe publice sănătoase, deficit bugetar mic, să avem o creștere a veniturilor fiscale, să avem un sistem financiar robust și, mai ales, să nu avem deficite externe mari, să nu fim nevoiți să folosim cursul de schimb în mod dramatic pentru corecția unor dezechilibre. Deci, competitivitate, dar nu prin salarii mici, pentru a asigura echilibrul balanței de plăți, ci prin o poziționare în ceea ce înseamnă economia în nișe care să permită cetățenilor români să câștige mai bine”, a detaliat Dăianu.

În plus, reprezentantul Băncii centrale a subliniat că instituțiile trebuie să fie robuste, iar practicile să fie bune, astfel încât să fie absorbit orice fel de risc.

„Ai nevoie de convergență reală, convergență structurală, dar compatibilitatea instituțională este obligatorie. Un diferențial de inflație va exista, pentru că orice economie care vine din urmă are și puseuri inflaționiste. Cu atât mai mult trebuie să ai un control al dezechilibrelor externe. (…) Vor fi instituții (Banca Centrală Europeană etc. – n.red.) care vor lua decizii, ce privesc spațiul economic românesc. Altminteri, noi trebui să fim pregătiți și psihologic și instituțional, pentru ca trecerea la aceste instituții să fie lină, să nu avem niște disonanțe cognitive, că nu înțelegem ce implică așa ceva, apropo și relațiile dintre instituțiile autohtone”, a menționat Dăianu.