La Catedrala Mitropolitană din Timişoara a fost depus trupul neînsufleţit al mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu.
Cel mai longeviv mitropolit al ortodoxiei din întreaga lume a murit, azi-noapte, la vârsta de 90 de ani.
Reprezentanţii Mitropoliei Banatului anunţă că înmormântarea va avea loc miercuri şi urmează 40 de zile de doliu.
După 52 de ani scaunul de mitropolit al Banatului rămâne vacant prin încetarea din viaţă a Înalt Preasfinţitului Nicolae Corneanu.
Conform legilor Bisericii Ortodoxe Române, până la alegerea unui nou mitropolit, conducerea eparhiei îi revine Patriarhului Daniel, în calitate de locţiitor.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române va alege un nou mitropolit al Timişoarei după împlinirea perioadei de 40 de zile de doliu.
Trupul neînsufleţit al mitropolitului Corneanu a fost depus în Catedrala Ortodoxă din Timişoara, unde toţi cei care l-au preţuit pot veni să-şi aducă ultimul omagiu.
În mesajul său de condoleanţe, Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române spune despre mitropolitul Nicolae Corneanu că a fost un ierarh venerabil, arhipăstor erudit şi harnic, promotor al valorilor credinţei şi culturii creştine în dialog multiconfesional.
Mitropolitul Banatului dorea păstrarea tradiţiei
Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu s-a născut în Caransebeş într-o familie de preoţi, iar toată activitatea sa după absolvirea Facultăţii de Teologie din Bucureşti s-a desfăşurat în zona natală.
Originar din satul Apadia, comuna Brebu, Nicolae Corneanu s-a născut în 21 noiembrie 1923 la Caransebeş, transmite corepondentul RRA Mario Balint.
De prezenţa sa pe uliţele prăfuite ale satului Apadia puţini mai sunt cei care îşi amintesc.
„A fost o familie de vază pentru toată zona. Este o pierdere mare, a fost o personalitate”, spune un localnic.
A urmat liceul în Caransebeş, iar între anii 1942-1946 Facultatea de Teologie la Bucureşti.
Până ultimele zile de viaţă Nicolae Corneanu a fost preocupat de păstrarea tradiţiei şi istoriei ortodoxiei din Banat, după cum reiese şi din dialogul referitor la bisericile din lemn din zona Făgetului.
„Bisericile de lemn au rămas ca monument istoric, sunt mai puţin cercetate şi din cauza asta, câteodată, parohiile nu le îngrijesc aşa cum s-ar cuveni, dar ele se află în atenţia conducerii eparhiale şi rând pe rând vom face tot ceea ce este posibil, nu numai pentru a le restaura, dar pentru a le întreţine şi chiar a le folosi, ca să ne aducem aminte totdeauna de trecutul nostru bisericesc şi de trecutul nostru istoric”, spunea Înalt Preasfinţitul Părinte Nicolae Corneanu.