Life

Misterul supercontinentului care exista pe Terra în urmă cu 300 de milioane de ani. Cum va arăta pământul în viitor

În urmă cu 300 milioane de ani, Pământul nu avea şapte continente, ci unul uriaş, pe nume Pangeea, înconjurat de Oceanul Panthalassa.

Explicaţia pentru formarea supercontinentului Pangeea a fost legată de plăcile tectonice şi presupune că învelişul exterior al Terrei s-a rupt în mai multe plăci, care s-au despărţit, scrie Live Science.com.

În decursul istoriei de 3,5 miliarde ani a planetei noastre, câteva supercontinente s-au format şi divizat, ca rezultat al mişcării mantalei Pământului, care alcătuieşte o mare parte din volumul acestuia. Ruperea şi formarea supercontinentelor a modificat dramatic istoria Terrei.

„Asta a determinat evoluţia planetei de-a lungul timpului. Este „motorul” planetei”, a declarat Brendan Murphy, geolog în cadrul St. Francis Xavier University din Antigonish, Noua Scoţie.

Savant: „Aceste continente se completează reciproc”

În urmă cu un secol, savantul Alfred Wegener a propus noţiunea de supercontinent antic, botezându-l Pangeea (sau Pangea). Prima sa observaţie a fost că „aceste continente se completează reciproc”, ceva vizibil pe orice hartă a lumii.

Un alt indiciu care arată că aceste continente au făcut parte dintr-un supercontinent survine din documentele geologice. Depozitele de cărbune descoperite în Pennsylvania au aproximativ aceeaşi compoziţie ca cele din Polonia, Marea Britanie şi Germania, din aceeaşi perioadă. Asta indică faptul că America de Nord şi Europa au fost unite la un moment dat. Şi orientarea mineralelor magnetice în sedimentele geologice dezvăluie cum polii magnetici au migrat de-a lungul erelor geologice, a spus Murphy.

În mostrele fosile, plantele identice – precum seminţele Glossopteris, pe cale de dispariţie – sunt regăsite pe diverse continente. Şi lanţurile muntoase care se întind acum pe mai multe continente, precum Apalaşii americani şi munţii Atlas din Maroc, au făcut parte din munţii din Pangeea Centrală, formaţi după coliziunea supercontinentelor Gondwana şi Laurusia.

Pangeea s-a format în decursul a sute de milioane de ani. În urmă cu 480 milioane de ani, un continent denumit Laurentia, care include părţi din America de Nord, s-a unit cu unele microcontinente, creând Euramerica. Aceasta s-a ciocnit în cele din urmă cu Gondwana, un alt supercontinent care a inclus Africa, Australia, America de Nord şi subcontinentul indian.

În urmă cu 200 milioane de ani, supercontinentul a început să se rupă. Gondwana (ceea ce este acum Africa, America de Sud, Antarctica, India şi Australia) s-a despărţit mai întâi de Laurasia (Eurasia şi America de Nord). În urmă cu 150 milioane de ani, Gondwana a avut aceeaşi soartă. India s-a rupt de Antarctica, iar Africa s-a scindat de America de Sud, potrivit unui articol ştiinţific din 1970. În urmă cu 60 milioane de ani, America de Nord s-a despărţit de Eurasia.

Climă aridă, cu perioade scurte de ploi şi inundaţii catastrofale

Modelele de climă confirmă că interiorul continental al Pangeei era supus diversităţii anotimpurilor. Cercetătorii au folosit datele biologice şi fizice ale Fundaţiei Moradi, o porţiune de soluri fosilizate din nordul Nigerului, pentru a reconstrui ecosistemul şi climatul în timpul perioadei Pangeei. Comparativ cu deşertul Namib din Africa şi Bazinul Lake Eyre din Australia, clima era în general aridă, cu perioade scurte de ploi şi inundaţii catastrofale ocazionale.

Pangeea a existat timp de 100 de milioane de ani, în care au apărut numeroase animale, inclusiv Traversodontidae, vietăţi ierbivore, considerate strămoşi ai mamiferelor.

În timpul Permianului (o perioadă geologică a erei paleozoice), au apărut numeroase specii de gândaci şi libelule. Dar existenţa Pangeei s-a suprapus cu cea mai mare extincţie din istorie, Permian-Triasicul. Denumit Marea Extincţie, evenimentul a avut loc în urmă cu 252 milioane de ani în urmă şi a determinat dispariţia majorităţii speciilor de pe Pământ. Era triasică timpurie a înregistrat apariţia archosaurilor, o specie de animale ce au precedat crocodilii şi păsările şi multe reptile. În urmă cu 230 milioane de ani, unele specii de dinozauri au ajuns pe Pangeea, inclusiv theropozii, specii carnivore care, cel mai probabil, aveau oasele pline cu aer şi pene precum păsările.

„AMASIA”, noul supercontinent al planetei?

Configuraţia existentă a continentelor nu va fi ultima. Supercontinentele s-au format de câteva ori în istorie, după care s-au rupt. În prezent, Australia se îndreaptă spre Asia şi o porţiune din Africa se desprinde de restul continentului.

Geologii au observat că există un ciclu cvasi-regulat prin care supercontinentele s-au format şi s-au scindat la fiecare 300-400 milioane de ani, dar motivul rămâne un mister, a declarat Murphy. Cei mai mulţi savanţi cred că ciclul supercontinentelor este influenţat de dinamicile circulaţiei în mantia Pământului, potrivit unui articol din 2010, publicat în Jurnalul de Geodinamică.

Dincolo de ceea ce se cunoaşte, alte detalii rămân un mister. Căldura formată în mantia Terrei provine de la radioactivitatea unor elemente instabile, precum uraniul, dar savanţii nu ştiu să explice dacă există mini-acumulări de căldură în mantie sau întregul înveliş este un conductor uriaş de căldură, a spus Murphy.

Oamenii de ştiinţă au realizat simulări 3D, matematice, pentru a înţelege mai bine mecanismele de mişcare a continentelor. Într-un articol publicat în 2017 de Geoscience Frontiers, savanţii Masaki Yoshida şi M.Santosh explică cum au produs simulări ale unor mişcări tectonice de anvergură, după dezintegrarea Pangeei, în urmă cu 200 milioane de ani. Modelele arată cum mişcarea plăcii tectonice şi convecţia mantalei lucrează împreună forţat pentru a desprinde bucăţi masive din continente.

Yoshida şi Santos au generat modele geologice adiţionale pentru a prognoza mişcările continentale peste 250 milioane de ani. Acestea sugerează că de-a lungul milioanelor de ani, Oceanul Pacific se va „închide”, pe măsură ce Australia, America de Nord, Africa şi Eurasia „se apropie” în emisfera nordică.

În cele din urmă, aceste continente se vor uni, formând supercontinentul „Amasia”. Celelalte două continente, Antarctica şi America de Sud, vor rămâne, cel mai probabil, imobile şi separate de noul supercontinent.

blank

blank