Un raport arheologic privind masivul Cârnic, realizat pe bani privaţi a fost secretizat de Ministerul Culturii
Reprezentanţii Pro Patrimonio acuză Ministerul Culturii de blocarea includerii zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO şi reclamă secretizarea raportului arheologic referitor la masivul Cârnic, pentru care fundaţia ar fi plătit 10.000 de lire sterline.
Arhitectul Şerban Cantacuzino, reprezentant al fundaţiei Pro Patrimonio, a susţinut, luni, într-o conferinţă, că încercarea de a include patrimoniul Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO a fost făcută în mandatul ministrului Kelemen Hunor, atunci când Ministerul Culturii voia includerea zonei în lista mondială a ariilor protejate.
În acest scop, a precizat Cantacuzino, Pro Patrimonio ar fi plătit aproximativ 10.000 de lire sterline pentru efectuarea unui raport arheologic referitor la masivul Cârnic, care făcea parte din procesul de includere în Patrimoniul Mondial. Masivul Cârnic, în care se află sectorul minier cu acelaşi nume, se află la sud-est de Roşia Montană.
Şerban Cantacuzino a explicat că a fost contactat, la Londra, de reprezentanţi ai Ministerului Culturii, pe vremea ministrului Kelemen Hunor, care i-au explicat că îşi doresc salvarea patrimoniului de la Roşia Montană şi că vor să pregătească dosarul necesar procesului de includere, însă ministerul nu are bani pentru efectuarea raportului arheologic.
„Relaţiile Pro Patrimonio cu Ministerul Culturii sunt de pe vremea când ministerul voia includerea patrimoniului Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO, atunci când ministru era Kelemen Hunor”, a declarat Şerban Cantacuzino.
Potrivit arhitectului Cantacuzino, raportul care stabileşte „cât de important este acest patrimoniu” a dispărut sau este considerat secret, fundaţia neprimind niciodată vreun exemplar al respectivului document.
„Profesori arheologi de la universităţile de Oxford şi Leicester au vizitat Roşia Montană şi au scris raportul. Eu am adunat vreo 10.000 de lire sterline şi am plătit raportul pe care nu l-am primit niciodată”, a mai spus Şerban Cantacuzino, care susţine că fundaţia a dat în judecată Ministerul Culturii pe Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, în încercarea de a recupera o copie a documentului.
Afirmaţiile au fost făcute la conferinţa „Adevărul despre patrimoniul istoric de la Roşia Montană: ce nu spun Daniel Barbu, ministrul Culturii şi Gold Corporation”, ocazie cu care a fost prezentată şi poziţia Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) referitoare la sustenabilitatea proiectului Gold Corporation din punct de vedere al patrimoniului istoric.
Cu acest prilej, Şerban Sturdza, vicepreşedinte al OAR şi director executiv al Fundaţiei Pro Patrimonio, susţine că prin implementarea proiectului minier de la Roşia Montană va fi distrusă o suprafaţă de peste 20 de kilometri pătraţi.
Includerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO este una dintre revendicările celor care se opun proiectului minier trimis Parlamentului spre aprobare.
Adversarii proiectului minier mai cer retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România şi demiterea celor patru iniţiatori ai proiectului de lege, miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM, Gheorghe Duţu. (I.G.)