Cultura, Stiri

Mihai Viteazul a avut o idilă extraconjugală

Voievodul şi-a ţinut amanta la vedere şi a tratat-o ca pe soţia lui, deşi era însurat cu Domniţa Stanca

mihai_viteazul_wiki_en_57735000

Imaginea voievodului Mihai Viteazul este aşezată pe una dintre cele mai înalte trepte în panteonul figurilor istorice româneşti.

Totuşi de numele şi acţiunile sale se leagă o sumă de controverse: de la motivaţia pentru care a realizat unirea principatelor, până la imaginea sa de simbol al independenţei, şi de la legarea de glie a ţăranilor, până la victoria în bătălia de la Călugăreni.

Cronicile timpului, deşi îi recunosc calităţile militare, îl portretizează în nişte culori destul de urâte, cronicarul Miron Costin scriind despre domnitor: „Şi era aşa de groaznic Mihai-vodă şi vestit de războaie în toate aceste părţi, cât, îndată ce au sosit la Suceava, i s-au închinat şi cetatea Sucevei şi a Neamţului, la cetăţi punând oşteni de ai săi pedestraşi […].O! nesăţioasă hirea domnilor spre lăţire şi avuţie oarbă! Pe cât să mai adauge, pe atâta râvneşte. Poftele domnilor şi a împăraţilor n-au hotar. Având mult, cum n-ar avea nimic le pare. Pe cât îi dă Dumnezeu nu se satură. Având domnie, cinste şi mai mari şi mai late ţări poftesc. Având ţară, şi ţara altuia a cuprinde cască, şi aşa lăcomind la altuia, sosesc de pierd şi al său.[…] Aşa şi Mihai-vodă, vrând sa hie [fie] crai la unguri, au pierdut şi domnia Ţării Munteneşti […]”

Dincolo de aceste imagini mai rămâne şi viaţa privată a domnitorului, care este departe de a fi exemplară. Moralitatea în privinţa relaţiilor amoroase se pare că nu a fost niciodată punctul forte al lui Mihai Viteazul. Deşi însurat cu doamna Stanca, nu-şi ascundea aventurile. Doamna Velica a fost marea lui pasiune. A cunoscut-o în 1595, când, după victoria de la Călugăreni, a fost invitat la Alba-Iulia, unde Sigismund Báthory l-a primit cu onoruri regale, potrivit historia.ro.

Velica era fiica logofătului Ion din Piteşti şi a Doamnei Stana (fiica voievodului Mircea Ciobanul şi a Domnei Chiajna). Pe linie maternă se înrudea cu Basarabii şi Muşatinii, dar şi cu Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Velica era stabilită în Transilvania, fiind măritată cu italianul Fabio Genga, favoritul lui Báthory.

În 1600, Mihai a revenit la Alba-Iulia. De atunci, voievodul s-a afişat cu amanta în public, impunând tuturor să i se închine „ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi“. De altfel, încă din 1599, ea folosea titlul acordat doar soţiilor de voievozi: „Gospodja Velica“ (Doamna Velica). În acelaşi timp, pe sigiliul personal figura şi pajura valahă. Mihai a instalat-o pe Velica la Târgovişte împreună cu soţul acesteia, martor neputincios al aventurilor nevestei sale.

Nu vom şti niciodată dacă Mihai avea de gând să scape de Doamna Stanca pentru a se însura cu Velica. După asasinarea lui Mihai, despre Velica nu s-a mai auzit absolut nimic.

 

blank