Bugetul Ministerului Afacerilor Externe a fost majorat cu 1,5 milioane lei pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale în străinătate, urmând să fie asigurate mai multe ştampile şi cabine de vot, iar lista personalului să fie suplimentată, a anunţat ministrul de resort, Teodor Meleşcanu.

sectie_vot1_01404900

 Astfel, fiecare secţie de vot din străinătate unde este necesar va avea câte 7 ştampile şi cabine de vot, numărul maxim acceptat.

El a recomandat românilor din străinătate să se prezinte la alegeri, în turul II, de la primele ore ale dimineţii, pentru a evita aglomeraţia.

„Am pus la dispoziţia biroului electoral pentru străinătate o listă cu personalul disponibil din MAE care să fie desemnat în vederea completării membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare. Noi am propus o listă de 800 persoane, dintre care 300 din minister şi 500 care lucrează în străinătate. Din toată această listă, biroul electoral pentru străinătate a selectat o listă de aproximativ 120 persoane, considerând că sunt suficiente pentru buna desfăşurare a votului”, a spus ministrul.

Cele 120 de persoane selectate sunt atât din centrala MAE, cât şi din afara acesteia, urmând să le fie asigurate, cu 850.000 lei, cheltuielile de transport şi cazare.

Formularul declaraţiei pe propria răspundere poate fi descărcat de membrii diasporei de pe site-ul MAE şi doar semnat în secţia de votare.

El a precizat că MAE a primit deja alte 4,5 milioane lei pentru ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale din acest an, dar a insistat că nu ministerul organizează alegerile, ci are doar responsabilităţi logistice în aplicarea deciziilor Biroului Electoral Central, ţinând cont de legislaţia în vigoare.

Ministerul de Externe a mai propus BEC ca reprezentanţii partidelor care lipsesc din secţiile de vot din diaspora să poată fi înlocuiţi cu diplomaţi din MAE, arătând că la primul tur au fost peste 130 de reprezentanţi ai partidelor care nu s-au prezentat la comisiile electorale, aştepându-se pentru turul II ca partidele fără candidaţi să manifeste un interes mai mic decât în primul tur.

Absenţi au fost din partea tuturor partidelor, inclusiv de la principalul partid de guvernare (PSD-n.r.), a arătat Meleşcanu, spunând că aceştia nu pot fi traşi la răspundere, ci răspund doar în relaţia cu partidele.

„O a doua propunere care va fi analizată de BEC este simplificarea detaliilor care se scriu în lista electorală, întrucât foarte multe dintre aceste detalii există în declaraţia pe propria răspundere”, a spus Meleşcanu.

Marţi dimineaţa, la Biroul Electoral Central, Meleşcanu a afirmat că pe legislaţia actuală nu este posibilă înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

Românii din străinătate au ieşit, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 2 noiembrie, în număr record la vot, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar oamenii au protestat faţă de închiderea porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.

La închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze dacă sunt în incinta instituţiei.

Românii din diaspora au putut vota, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în 294 de secţii de votare din 95 de state. MAE a trimis, pentru primul tur, 600.000 de buletine de vot. Potrivit cifrelor oficiale, în jur de trei milioane de români trăiesc în afara ţării, dar se estimează că numărul lor este mai mare.

Citeste si...  Ministerul de Externe are propria aplicație pentru telefoanele mobile