Medicamentele made în China și India pot avea efecte nedorite
Featured, Medical

Medicamentele made în China și India pot avea efecte nedorite

Medicamentele comercializate la nivel mon­dial provin din Asia, unde producţia este cea mai ieftină, iar Europa este și ea dependentă de medicamentele „Made in China”, chiar dacă UE consideră țara asiatică drept un „rival sistemic”, potrivit Politico.

În fiecare zi, în fabricile din China sunt produse zeci de tone de substanțe chimice, care mai apoi sunt procesate și sintetizate în ingredientele active ale medicamentelor pe care le folosim de zi cu zi. Ulterior, ele pleacă din porturile de pe coasta estică a țării, parcurg mii de kilometri în nave de marfă și ajung în Europa, unde sunt ambalate și trimise către spitalele și farmaciile de pe întreg continentul.

Acest comerț cu produse medicale este un câștig pentru ambele părți. Producătorii chinezi iau bani de la europeni, iar Europa obține medicamente generice mai ieftine decât ar face-o altfel. Cu toate acestea, acest lucru s-ar putea schimba.

În ultimul an, fluxul de consumabile medicale – de la măști și mănuși, la medicamente și vaccinuri – se află sub cel mai intens control cu care s-a confruntat vreodată, după ce oficialii de la Bruxelles și-au exprimat disponibilitatea de a interveni pe piețe atunci când este necesar – de exemplu, blocând exporturile de vaccinuri împotriva Covid-19 pentru a asigura aprovizionarea la nivelul statelor europene.

Lanțul farmaceutic, dominat de China și India

Nu cu mult timp în urmă, Europa era cea care furniza medicamente către alte continente, însă, în ultimele două decenii, locul său de cel mai mare producător de produse farmaceutice a fost ocupat de China.

Producătorii europeni continuă să reprezinte o sursă importantă de inovație farmaceutică iar Europa continuă să fie un centru major de producție a medicamentelor de marcă. Însă când vine vorba despre medicamentele mai puțin costisitoare, dar de o importanță vitală, Europa se bazează pe Asia atât pentru ingredientele esențiale ale medicamentelor, cât și pe medicamentele în sine. De altfel, pentru anumite medicamente cheie, inclusiv antibiotice precum penicilina, Europa depinde aproape în totalitate de Asia.

Există mai multe motive pentru care Asia predomină în lanțul farmaceutic de aprovizionare cu medicamente generice. În primul rând, spun experții, prețurile scăzute pe care China sau India le cer reprezintă motivul numărul unu. Nicăieri în lume nu pot fi produse can­tităţi atât de mari, atât de ieftin.

Totodată, reglementările mai puțin stricte în domenii precum mediul înconjurător au contribuit și ele la competitivitatea internațională a marilor producători din Asia.

Chiar dacă atât China, cât și India sunt mari exportatori de produse farmaceutice și sunt adesea văzute ca fiind la egalitate în acest sector, prima dintre ele este cea care se bucură de un rol special în lanțurile de aprovizionare globale, în timp ce India se bazează pe China pentru aproximativ 70% din ingredientele farmaceutice active (API), potrivit Centrului pentru Cercetare și Politici privind Bolile Infecțioase.

UE, dependentă de medicamente „Made in China”
Un raport oficial al Parlamentului European, publicat anul trecut, arată faptul că între 2000 și 2018, deficitul de produse esențiale, utilizate pe scară largă, din UE a crescut de 20 ori și continuă să crească din cauza pandemiei de coronavirus. Același raport indică dimensiunea geopolitică a deficitului de medicamente:

80% din substanțele active provin din India și China;
40% din medicamentele vândute în Europa provin din India și China;
China și India asigură, la nivel mondial, 60% din producția de paracetamol, 90% din cea de penicilină și 50% din cea de ibuprofen.
Guvernele ţărilor europene au devenit foarte vocale la scurt timp după apariţia noului coronavirus, atunci când India, unul dintre cei mai mari producători de ingrediente pentru medicamente, a interzis exportul anumitor produse considerate importante în timpul pandemiei, precum paracetamolul, cauzând îngrijorări legate de apariţia unor sincope în lanţurile de aprovizionare şi a unei penurii de medicamente.

Deşi acele temeri s-au dovedit a fi în mare parte nefondate, miniştrii Sănătăţii din Uniunea Europeană s-au angajat atunci să crească producţia locală de medicamente pentru a-şi lua astfel măsuri de siguranţă în faţa riscurilor de apariţie a unor noi penurii.

Cu toate acestea, chiar dacă au fost adoptate noi reglementări la nivel european, acestea nu schimbă un aspect vital: Europa nu poate concura cu piaţa asiatică la producţia de medicamentele din punct de vedere al preţului. Atâta vreme cât India şi China vor continua să producă medicamente ieftin, piaţa mondială va rămâne dependentă de ele.



blank