Life

Mari semne de întrebare în Cazul Proiectului „corveta multifuncțională”

Afacerea secolului în România este, fără îndoială, proiectul de investiții „corveta multifuncțională”. Suma este una destul de atractivă pentru ca la startul competiției să se înscrie firme importante în domeniu. 1,6 miliarde de euro a fost pusă la bătaie de statul român pentru construcția celor patru corvete (în 7 ani), asigurarea mentenanței lor pe toată durata de viață, plus lucrările de mentenanță pentru flota Forțelor Navale Române. 

Au depus oferte cei de la Șantierul Naval Damen din Galați, Thyssen Krupp Marine Systems Germania, STM Turcia, grupul italian Fincantieri, proprietarul șantierelor navale din Tulcea și Brăila, precum și asocierea Naval Group Franța – SNC. S-au finalizat deja etapele de calificare și dialog și s-a intrat în linie dreaptă pentru depunerea ofertelor finale după care urmează evaluarea.

Și de aici încep semnele de întrebare. Jurnaliștii constănțeni de la Cugetliber susțin că ar exista deja o serie de indicii privind numele câștigătorului. Dat fiind complexitatea argumentelor vom reda mai jos toată argumentația:

”1. În timpul Guvernului Cioloș, a existat o tentativă de încredințare directă a contractului către Damen Shipyards Group, prin Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, fiind elaborat un proiect de hotărâre de guvern în acest sens. Planul nu a fost dus până la capăt de cei aflați la butoanele deciziei politice din cauza scandalului izbucnit în presă, a avertismentelor cu sesizarea Parchetului și, mai ales, ca urmare a schimbării Guvernului, în urma alegerilor parlamentare.

2. În seara de 10 ianuarie 2018, premierul Mihai Tudose a dezvăluit intenția statului român de a prelua controlul asupra companiei Daewoo – Mangalia Heavy Industries și de a-i încredința construcția navelor militare.

„Se pare că vom reuși să răscumpărăm 51% din acțiunile pe care le deține Daewoo la șantierul naval și am zis să ne exercităm dreptul de preemțiune la vânzare. (…) O săptămână ne-am chinuit să vedem cum poate statul român să cumpere acțiuni, să avem șantier maritim. Vă spun că îl luam. Vom avea un șantier al statului (…) Trebuie să facem niște fregate (de fapt corvete – n.n.) și poate le facem noi. Că alții le-ar fi putut face. Să facem și mentenanța la noi. Poate facem și o bărcuță acolo”, a afirmat Tudose într-un interviu pe un post de televiziune.

3. Pe data de 23 iulie 2018, Ministerul Economiei a anunțat că preluarea companiei Daewoo – Mangalia Heavy Industries a fost finalizată. În urma acestei proceduri, statul român, prin Șantierul Naval 2 Mai Mangalia SA, a devenit acționar majoritar cu 51% din acțiuni, în timp ce partenerul olandez Damen Shipyards Group deține 49% din acțiuni controlul operațional. 

Acțiunea de preluare a controlului asupra DMHI are la bază un aranjament ce trezește numeroase suspiciuni. Astfel, compania Damen s-a angajat să achiziționeze, de la sud-coreeni, pachetul de 51% din acțiunile societății mixte DMHI și să cesioneze cu „titlu gratuit”, către SN „2 Mai” (deci către statul român), 2% din capitalul social al societății mixte. În urma acestor operațiuni, structura acționariatului se modifică astfel: SN „2 Mai” deține 51% din capitalul social, iar Damen, 49%. În plus, datoria Daewoo – Mangalia către DSME (Coreea de Sud), de aproximativ 830 milioane de dolari, este cesionată de sud-coreeni către Damen, în schimbul sumei de 10.000 de dolari. La rândul ei, Damen se obliga să îi cesioneze companiei SN „2 Mai” cota de 51% din valoarea creanței (reprezentând aproximativ 423 milioane de dolari), în schimbul sumei de 5.100 dolari.

Surprinzător, deși statul român a devenit acționar majoritar în societatea mixtă, aceasta a primit numele Damen Shipyard Mangalia. De ce?

Stimați cititori, în lumea afacerilor nimic nu e pe gratis, totul are un preț. Care este adevăratul preț pe care va trebui să îl achite statul român în „afacerea Daewoo – Mangalia”? Nu cumva este contractul proiectului „corveta multifuncțională”?

4. Pentru a-i putea încredința companiei Damen conducerea operativă, Guvernul Dăncilă a adoptat, pe 17 iulie 2018, OUG nr. 73. Actul normativ îi permite nou înființatei companii Damen Shipyard Mangalia să evite constrângerile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Oare urgența lui este justificată doar de motivele declarate public sau există și motive ascunse, parte a înțelegerii dintre statul român și Damen? Dar mult mai grav este un alt aspect: constituționalitatea actului normativ este pusă la îndoială în mass-media, pe motiv că acesta ar fi fost adoptat în interesul unui singur agent economic.

5. Asocierea dintre partea română și Damen a fost finalizată în luna iulie 2018, deci în plin proces de desemnare a companiei căreia i se va încredința contractul de 1,6 miliarde de euro. Prin această asociere, statul român a intrat, practic, în competiție, alături de Damen, provocând un conflict de interese. Mă îndoiesc că organizatorii competiției vor rezista tentației de a-i atribui companiei Damen contractul, aceasta fiind de-acum partenerul statului român în compania mixtă din Mangalia.

 

 
 
 
blank