Actualitate, Stiri

Marele cutremur încă nu a venit!

Seismologul Gheorghe Mărmureanu susţine că mişcările telurice de până acum au fost „nimicuri”

marmureanu_e-crop-644x416

Mărmureanu spune despre cutremurul de 5,5 grade, simţit şi în Bucureşti, că „n-a fost nimic” în comparaţie cu marele cutremur prezis de el.

Cutremurul de 5,5 grade pe scara Richter produs duminică dimineaţă, în zona Vrancea, care a fost simţit şi la Bucureşti, nu este „cutremurul cel mare” prevestit în urmă cu aproximativ un an de directorul onorific al Institutului Naţional de Fizica Pământului (INFP), Gheorghe Mărmureanu. El a spus că nu vrea să comenteze nimic despre activitatea seismică resimţită în ultima perioadă în Galaţi, zicând despre numeroasele cutremure înregistrate în ultimul timp acolo că sunt „nimicuri”. Referitor la seismul care a trezit bucureştenii din somn, Mărmureanu a răspuns tranşant. „Ăla nu e cutremurul mare. Diferenţa dintre un cutremur mare şi cel de duminică este ca de la Bucureşti la New York”, a spus seismologul, care nu a dorit să comenteze mai mult pe această temă.

Directorul Ştiinţific al INFP, Mircea Radulian, spune, la rândul său, că specialiştii se aşteptau la un cutremur de peste 5 grade pe Scara Richter. „Nu putem spune că ştiam că va urma un cutremur de peste 5 grade, dar cutremure de profunzime cu astfel de magnitudini au loc cu o relativă periodicitate, de aproximativ trei-patru ani. Ultimul seism de peste 5 grade, de 5,4 grade mai exact, a avut loc în 2009, astfel că, într-o oarecare măsură, ne aşteptam să se producă un cutremur precum cel de duminică”, a explicat directorul tehnic de la INFP.

Legat de seismul puternic prevăzut de Mărmureanu, directorul tehnic de la INFP nu a vrut să vorbească, dar a menţionat că seismele cu magnitudini de peste 7 grade pe scara Richter au loc de două-trei ori pe secol şi că mai mult de atât nu pot fi prognozate. „Am avut cutremure mari în 1802, în 1829, în 1838 şi după aceea în 1940 şi 1977, dacă nu ţinem cont de cel din 1908, care a fost ceva mai mic. Deci se produc două-trei pe secol, iar de la ultimul a trecut o perioadă destul de lungă, însă nu se poate prognoza aşa ceva”, a conchis Radulian. (I.G.)

blank