Klaus Iohannis şi-a luat mai multe angajamente în timpul competiţiei prezidenţiale, una dintre cele mai importante fiind renunţarea la imunitatea preşedintelui. Iohannis spunea, în timpul campaniei electorale, că acesta va fi primul lucru la care vrea să renunţe dacă ajunge la Cotroceni. Juristul Sergiu Andon a declarat pentru RomaniaTV.net că se teme că declaraţia lui Iohannis a fost doar una „conjucturală”, făcută „în necunoştinţă de cauză”, iar punerea ei în practică depinde de întreaga procedură de revizuire a Constituţiei, în care rolul preşedintelui este foarte mic.
Klaus Iohannis a declarat, în timpul campaniei, că după ce va fi ales preşedinte al României va solicita să se renunţe la alineatul constituţional care stabileşte că şeful statului se bucură de imunitate.
„Avem în momentul de faţă multe discuţii în jurul imunităţii şi vă spun că primul lucru la care vreau să renunţ este imunitatea preşedintelui României. Este nevoie, evident, pentru acest lucru, de discuţii cu partidele politice, în special acum, cu comisia care se ocupă de proiectul de modernizare a Constituţiei. Voi avea aceste discuţii şi voi solicita ferm să se renunţe la alineatul care stabileşte că preşedintele se bucură de imunitate”, spunea Iohannis.
Potrivit Constituţiei, preşedintele României se bucură de imunitate şi, ca şi în cazul deputaţilor şi senatorilor, nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
Pentru ca Iohannis să rămână aşadar fără imunitate este nevoie de revizuirea Constituţiei, un proces complex, în care Parlamentul are rolul decisiv. Conform legii fundamentele, proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
Juristul Sergiu Andon interpretează angajamentul lui Klaus Iohannis de renunţare la imunitate mai degrabă ca „o declaraţie conjucturală şi în necunoştinţă de cauză”.
„Ca orice altă soluţie juridică, imunitatea asigurată unor categorii de demnitari este bună sau rea în funcţie de moralitatea societăţii în care se aplică şi de calitatea instituţiilor acesteia. Imunitatea se instituie nu ca un privilegiu de tip feudal, ci ca o garanţie împotriva abuzurilor, a agresiunilor de tip dictatorial ce pot apărea într-o democraţie. Dar, aşa cum s-a văzut şi la noi, ea poate deveni şi un scut nedemocratic şi imoral pentru neaplicarea legii, adică un pretext pentru abuz şi incorectitudine. Renunţarea la protecţia imunităţii poate fi deci o măsură ce satisface dorinţele justiţiare, dar şi un risc pentru stabilitatea instituţiilor democratice”, a declarat Sergiu Andon pentru RomaniaTV.net.
Juristul susţine diminuarea imunităţii, inclusiv a preşedintelui, însă crede că aceasta se poate realiza în anumite condiţii.
„Referindu-ne strict la situaţia României contemporane, opinia mea este că se poate tinde spre diminuarea imunităţii, inclusiv a preşedintelui, cu condiţia reformării reale a justiţiei. Mă refer la adevărata reformă a magistraturii care să asigure funcţionarea ei corectă şi independentă şi nu exclusiv la instituirea dictaturii procurorilor, cum s-a procedat până acum”, a spus Andon.
„Cât priveşte declaraţia domnului Iohannis, mă tem că a fost conjucturală şi în necunoştinţă de cauză. Dacă o va respecta, va satisface dorinţele justiţiare, dar nu va fi suficient pentru Dreptate. Oricum, aplicarea intenţiei depinde de întreaga procedură de revizuire a Constituţiei, în care rolul preşedintelui este foarte mic”, a completat Sergiu Andon, pentru RomaniaTV.net.
Şi Daniel Morar, judecător la CCR, a comentat posibilitatea ca preşedintele ţării să renunţe la imunitate, dar a arătat că acest lucru nu este posibil în condiţiile actualei Constituţii, deoarece aceasta „are un caracter imperativ”.
„Imunitatea preşedintelui, spune CCR, are rolul de a-l proteja pe preşedinte de şicanele de zi cu zi, iar imunitatea are un caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv la care titularul poate renunţa atunci când apreciază el că ar fi oportun”, a argumentat Daniel Morar.
Morar a precizat că legea prevede că preşedintele ţării poate fi cercetat numai pentru infracţiunea de înaltă trădare, la cererea Parlamentului. „Pentru a evita prescrierea faptelor pentru care nu se poate ridica imunitatea, în Codul Penal apare un text nou care vorbeşte despre suspendarea cursului prescripţiei, iar preşedintele rămâne responsabil după expirarea mandatului”, a mai spus Morar.
Klaus Iohannis a insistat însă pentru revizuirea Constituţiei şi după câştigarea alegerilor, deşi nu a mai făcut o referire strictă la imunitatea preşedintelui.
Zillele trecute, Iohannis declara că legea fundamentală „a trecut deja textul timpului”, dar conţine şi „modificări care nu s-au dovedit cele mai fericite, după cum există şi texte care au permis interpretări forţate, dincolo de spiritul actului fundamental”. „Tocmai de aceea procesul de revizuire a Constituţiei, de modernizare şi clarificare trebuie desăvârşit în perioada următoare, iar modificările vor avea rolul de a o face mai puternică, de a construi un edificiu statal mai eficient, de a întări statul de drept, dar şi libertăţile cetăţeneşti”, spunea preşedintele ales.
Revizuirea Constituţiei este de altfel unul dintre angajamentele cuprinse în programul prezidenţial al liberalului. Iohannis susţine, în acest document, că misiunea sa, în calitate de viitor Președinte al României, este ca, în anul 2015, să relanseze și să impulsioneze finalizarea dezbaterilor cu privire la schimbarea Constituției.
CE A MAI PROMIS KLAUS IOHANNIS ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ:
– un preşedinte care să fie „un model de comportament politic și public”, „de onestitate, de echilibru, de bună-credință, prin tot ceea ce face și spune” şi scoaterea Preşedinţiei din zona conflictelor politice.
– dezvoltarea capacității procurorilor Direcției Naționale Anticorupție și îmbunătățirea performanței la nivel local, în paralel cu cea foarte bună de la nivel național.
– îmbunătățirea capacității Agenției Naționale de Integritate care are un rol vital în prevenirea faptelor de corupție, elaborarea unui Cod al Incompatibilităților și Conflictelor de Interese, care să unifice legislația disparată în materie.
– numirea acelor magistrați care au trecut printr-un proces de selecție deschis și bazat pe rezultate profesionale certe și încurajarea Consiliul Superior al Magistraturii să organizeze un asemenea proces pentru orice selecție.
– folosirea dreptului de grațiere doar acolo unde eroarea judiciară este probată sau Guvernul recomandă situații sociale ieșite din comun. „Nu sunt în favoarea unor legi ale amnistiei care să includă infracțiunile de corupție și conexe. Nu voi grația persoane condamnate pentru infracțiunea de corupție”.
– un acord politic al tuturor partidelor politice pentru asigurarea constantă a unei finanţări anuale de 2% din PIB pentru apărare.
– dezbatere naţională pe Educație în vederea creării unui sistem foarte performant.
– schimbări în Sănătate: prevenția trebuie să fie preocuparea zero în abordarea asupra sănătății publice, creşterea volumului şi calităţii serviciilor medicale acordate în sectorul medicinei de familie şi de ambulator; acordarea de servicii medicale atât prin pachetul de bază, cât și printr-un pachet suplimentar din asigurări private;profesionalizarea managementului spitalelor şi asigurarea unui cadru normativ flexibil atât pentru personalul medical, cât şi pentru funcţionarea spitalelor; redarea demnității profesiei medicale, susținerea medicilor și personalului medical de a își desfășura activitatea în condiții decente, susținerea tinerilor medici de a râmăne în țară prin creșterea salarizării și valorizarea lor profesională și socială; alocarea a 6% din PIB pentru sănătate
– impozitarea redusă și simplificată pentru a atrage din nou atenția investitorilor străini, pentru a susține capitalul românesc și crearea de noi locuri de muncă: cota unică este soluția justă, corectă și care a dat rezultate în economia românească;
– revenirea TVA la 19%: „În planul politicilor de relaxare fiscală și în perspectiva apropiată a guvernării dreptei românești, pentru mine, reprezintă o prioritate absolută revenirea TVA la 19%, întrucât relaxarea fiscală va duce nu doar la îmbunătățirea colectării veniturilor și a sustenabilității finanțelor publice, ci mai cu seamăla creșterea economiei și a nivelului de trai al românilor.”
– Sistemul de pensii: luarea unei decizii cu toate forțele politice privind viitorul sistemului de pensii: Este important de stabilit ca obiectiv strategic adoptarea unei decizii cu privire la conservarea actualului sistem care se bazează pe principiul solidarităţii între generaţii, aşa-numitul sistem pay-as-you-go (în care plata pensiilor este plătită din contribuțiile celor aflați în muncă) sau trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivității, al responsabilității individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor.
– un master plan de transport pe o perioadă de 10 ani, convenit de partidele politice, care ar trebui să cuprindă: construirea principalelor axe de autostrăzi ale României și o etapizare a acestora; realizarea unei linii feroviare de mare viteză pe teritoriul țării noastre; asigurarea unui transport aerian performant și accesibil, prin continuarea implementării programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor în rețeaua de transport europeană; dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de aeroporturi regionale;
– mai multe investiții germane: ”Dacă ajung preşedinte, o să avem mai mulţi investitori germani. Asta pot să vă promit din start”, a spus Iohannis în timpul campaniei.