Life

Mâncătorilor preistorici de carne le-a crescut creierul. Așa ne-am transformat în oamenii de azi

Conform unui studiu recent al Universității Harvard, faptul că oamenii au mâncat carne ar putea fi motivul pentru care au evoluat din maimuțe. Publicat în revista Nature, studiul arată că primii oameni mâncau carne crudă, pe care o tăiau în bucăți mici cu unelte din piatră și aceasta ar fi fost cea care le-a asigurat nutrienții esențiali și i-a ajutat să se dezvolte în creaturile ultra-funcționale de azi.

În timp ce studiile anterioare spuneau că inventarea gătitului a fost cea care a permis ingerarea extra-nutrienților necesari pentru dezvoltarea creierului, noul studiu dovedește că chestia asta s-a întâmplat cu mult înainte ca strămoșii noștri să folosească focul ca să-ncălzească mâncarea.

Conform cercetătorilor americani, acum vreo 3 milioane de ani, omul preistoric a adăugat carne la dieta lui bazată pe legume, folosind unelte din piatră ca să taie carnea în bucăți mici. Chestia asta a salvat aproximativ 2,5 milioane de îmbucături în fiecare an, pentru că deși carnea crudă e mai greu de mestecat, ea „ necesită mai puțină forță de mestecare pe calorie, decât alimentele vegetale dure pe care hominizii le aveau la dispoziție.”

Deci, în loc să-și petreacă toată ziua să mestece legume, omul timpuriu a feliat carnea în bucăți tocmai bune de mâncat, ca să capete rapid energie.

Co-autorul studiului, Daniel Lieberman, a explicat: „Cele mai multe animale, ca reptilele, nu prea își mestecă hrana, mai degrabă o înghit cu totul. Evoluția abilității de-a mesteca mâncare în particule mai mici a fost un impuls de energie pentru mamifere. Pentru că particulele mai mici au o mai mare suprafață raportată la volum și permit enzimelor digestive să descompună hrana mai eficient.”

Ca să testeze teoria, Lieberman și ceilalți cercetători au hrănit un grup de adulți cu legume similiare cu cele pe care le aveau la dispoziție primii oameni, dar și cu carne de capră crudă și feliată, cea mai apropiată de ceea ce strămoșii noștri ar fi vânat. Adulții au mestecat fiecare bucată și-au scuipat rezultatele pentru cercetători, ca aceștia să analizeze cât de bine s-a descompus mâncarea înainte să fie înghițită.

Rezultatele au arătat că dieta cu bucăți de carne și materiale vegetale pisate însemna că omul timpuriu avea nevoie să mestece cu 17% mai rar și cu 26% mai puțină forță.

Asta a dus la o concluzie: „De asta presupunem că mâncatul cărnii a depins mult de procesul mecanic făcut posibil de invenția uneltelor de tăiat.”

Faptul că omul a ajuns să mestece mai puțin ar putea fi cauza pentru evoluția aparatului masticator, iar asta explică de ce avem dinți mai mici și creiere mai mari decât alte primate.

Lieberman a mai spus: „Am trecut de la rât, dinți mari și mușchi masticatori puternici, la dinți și mușchi masticatori mai mici și fețe fără bot. Schimbările astea au permis dezvoltarea limbajului și alte modificări ale capului, cum ar fi creierele mai mari.”

 

blank