Mafia aurului dacic este mult mai mare și complexă decât și-ar putea imagina cineva și asta pentru că Sarmizegetusa Regia a devenit un „El Dorado“ al căutătorilor de comori dacice.
De la infractori sau foşti oameni ai legii, totți au un singur țel, comorile dacice. Aceștia au creat o adevărată mafie a aurului dacic pe care l-a exploatat şi vândut în interes propriu, iar numeroase artefacte au dispărut definitiv de pe teritoriul ţării.

În 1996, un localnic din localitatea Grădişte a găsit un tezaur de monede antice Koson din aur, iar la scurt timp după aflarea veştii, ruinele de la Sarmizegetusa Regia au început să atragă tot mai mulţi căutători de comori. Nici grupările din lumea interlopă, dornice să profite din traficul de obiecte de tezaur, nu au rămas nepăsătoare.

Numai în perioada 1998-2015, s-au vândut pe piața neagra tezaure monetare de zeci de milioane de euro găsite în zona siturilor arheologice.

Dintre toate tezaurele intrate în circuitul mafiei aurului dacic, cel mai important a fost cel reprezentat de cele 24 de spirale descoperite în zona Sarmizegetusei Regia. Doar 13 dintre ele, cu greutatea între 682 de grame şi 1.196 de grame, au fost recuperate de autorităţile române.

Prima mărturie despre modul în care mafia aurului dacic acţiona în zona Munţilor Orăştie este cea a lui Florin Râmbetea şi a fost dată în faţa anchetatorilor români la începutul anilor 2000. Râmbetea le-a povestit oamenilor legii că, în dimineaţa zilei de 6 mai 2000, îndrumat de braconierii dotaţi cu detectoare de metale de ultimă generaţie, a săpat în apropiere de situl vechii fortăreţe a Sarmizegetusei, în locul numit „sub Muchea Cetăţii“. S-a minunat când a descoperit zece brăţări de aur a căror greutate totală depăşea zece kilograme, însă bucuria nu a durat mult timp. Comorile au fost împărţite de braconierii cărora le-a fost călăuză, iar el şi tatăl său s-au ales cu 30.000 de mărci, dar şi cu ameninţarea că dacă nu vor păstra secretul, vor fi ucişi.

La câteva săptămâni după prima descoperire, spun anchetatorii, căutătorii de comori au scos la iveală de sub două lespezi de piatră din zona Căprăreaţa, învecinată Sarmizegetusei Regia, alte cinci spirale de aur.

În perioada 1998 -2007, susţin procurorii care s-au ocupat de furtul tezaurelor, o altă grupare a desfăşurat sistematic detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Cele mai multe dintre brăţările dacice de aur au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor.

Printre suspecţi şi inculpaţi s-au numărat foşti oameni ai legii. Cel mai cunoscut personaj dintre căutătorii de comori care au lucrat în Poliţie este Iulian Ceia, un fost poliţist de la începutul anilor 1990, devenit liderul unei grupări de traficanţi de comori. Iulian Ceia este în prezent dat în urmărire internaţională, după ce, înainte de a primi sentinţa definitivă într-un dosar al traficului de comori dacice, a părăsit România.

Citeste si...
Omar Bakri: România este tărâm islamic

Mulţi alţi oameni ai legii au râvnit la comorile dacice. Printre ei s-a numărat Alexandru Todorescu, fost ofiţer de informaţii la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara, implicat într-un dosar penal al traficului de comori, în care au mai fost inculpat şi Alexandru Gogan, fost şef de post la Poliţia Orăştioara de Sus, şi afaceristul Eugen Dudaş, presupus fost colaborator al Securităţii. Ancheta a fost soluţionată încă din 2010, iar cei trei inculpaţi, alături de alţi doi localnici au fost trimişi în judecată.

Cea mai recentă acţiune de recuperare a unor tezaure de patrimoniu a avut loc în luna aprilie 2016, într-o anchetă care a dus la punerea sub învinuire a patru cehi, care în toamna anului trecut au scormonit siturile arheologice ale cetăţilor Piatra Roşie, Costeşti, Blidaru şi Băniţa.

„Conform stării de fapt reţinute, în perioada 12-20 septembrie 2015, cei patru supecţi, utilizând autoturisme de teren şi şase echipamente de detecţie au efectuat detecţii neautorizate şi au sustras din siturile arheologice ale cetăţilor dacice loturi de artefacte susceptibile a face parte din patrimoniul cultural naţional, producând distrugerea stratigrafiei arheologice a monumentelor istorice de la Piatra Roşie, Costeşti, Blidaru şi Băniţa, judeţul Hunedoara“, a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Mai multe piese de patrimoniu au fost găsite la domiciliile cehilor.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a instrumentat cele mai multe dintre dosarele privind traficul de comori dacice sustrase din siturile arheologice din Munţii Orăştiei.

„Cel mai important lucru întâmplat în urma anchetelor este faptul că au fost recuperate şi redate poporului român foarte multe tezaure valoroase, printre care se numără cele 13 brăţări dacice din aur, tezaurele monetare de Kosoni de aur şi de denari de argint, dar şi alte artefacte preţioase, care, de fapt, aparţin poporului român”, a declarat procurorul şef al Secţiei de Urmărire Penală.

În prezent, peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin Interpol, potrivit celui mai recent comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Valoarea tezaurelor este impresionantă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.