Ludovic Orban – președintele Camerei Deputaților a participat, marți, la un eveniment dedicat împlinirii a 65 de ani de prezență românească în UNESCO.
„Am participat, astăzi, la masa rotundă ”Patrimoniul mondial UNESCO din România, provocări și soluții”, organizată de Comisia permanentă pentru relația cu UNESCO, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de prezență românească în UNESCO.
Devenită parte a organizației la zece ani de la fondarea acesteia, în iulie 1956, cu 65 de ani în urmă, România este mândră să contribuie la această luptă constantă pentru valorile cele mai înalte ale umanității.
Astăzi suntem prezenți în listele patrimoniului universal cu 8 obiective și ansambluri cultural-istorice și naturale și cu 7 tradiții înscrise în lista patrimoniului intangibil.
Este rezultatul muncii specialiștilor care au cercetat și au realizat documentația complexă necesară în procesul de nominalizare și este, de asemenea, rezultatul implicării comunităților locale. Să le mulțumim pentru eforturile pe care de decenii le fac pentru a obține recunoașterea cuvenită patrimoniului nostru cultural.
Material sau non-material, patrimoniul românesc este o realitate vie, care conectează prezentul cu valorile venite din trecut. Voi urmări cu mare interes dezbaterile din anul acesta și sper ca ele să conducă la soluții mai bune și mai eficiente atât pentru valorificarea patrimoniului cât și pentru dezvoltarea altor obiective ale organizației, pentru educație, cultură și știință în România”, a transmis Ludovic Orban, marți.
Situri culturale înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO:
· Biserici din Moldova.
· Mănăstirea Horezu.
· Sate cu biserici fortificate din Transilvania.
· Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei.
· Centrul Istoric Sighişoara.
· Biserici de lemn din Maramureș.
Situri naturale înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO:
· Delta Dunării:
· Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei.
Anul trecut, Ministerul Culturii a reluat procedura pentru înscrierea galeriilor de aur de la Roșia Montană în Patrimoniul Universal UNESCO.
De asemenea, ia românească – cămașa cu altiță – ar putea ajunge în Patrimoniul Universal UNESCO în anii următori.