Achitări importante au fost înregistrate în ultimele luni în cazul lui Sorin Blejnar, Nicuşor Constantinescu, Sebastian Ghiţă sau Cristian Borcea, multe dintre acuzaţiile procurorilor fiind desfiinţate în instanţă.
Cea mai nouă achitare a unei persoane publice a fost dispusă vineri. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au achitat pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, în dosarul în care acesta a fost condamnat, în primă instanţă, la şase ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.
Prin decizia definitivă, magistraţii au desfiinţat practic dosarul instrumentat de DNA, în care fostul preşedinte de Consiliul Judeţean era acuzat de abuz în serviciu.
Conform DNA, Gâmbuţeanu, în calitatea sa de director general al director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa, cu ajutorul lui Nicuşor Constantinescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, la acea vreme, ar fi refuzat, în mod repetat, să pună la dispoziţia Curţii de Conturi documentele necesare efectuării controlului de specialitate programat în 2011, 2012 şi 2013.
Astfel, susţineau procurorii, nu a mai fost posibilă efectuarea consecutivă a trei controale pe care Curtea de Conturi le avea programate conform planului de activitate.
În prezent, Nicuşor Constantinescu se află în detenţie într-un alt dosar.
În 13 martie 2018, Tribunalul Braşov anunţa achitare în cazul lui Sorin Blejnar, fost şef ANAF. Un alt dosar greu, supranumit dosarul „Motorina”, cu un prejudiciu stabilit de 22 de milioane de lei, în care, în primă instanţă, Blejnar scapă de orice acuzaţie.
În septembrie 2012, fostul şef al ANAF şi alţi 16 inculpaţi au fost trimişi în judecată de DIICOT Braşov pentru constituire sau sprijinire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani în dosarul „Motorina”. În acest dosar procurorii DIICOT Braşov începuseră, în august 2012, urmărirea penală şi împotriva lui Codruţ Marta, fostul consilier al lui Blejnar, care nu se află însă printre inculpaţi.
Potrivit procurorilor DIICOT, membrii grupării sprijinite de Blejnar şi Marta ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziţionate în regim suspensiv şi comercializate pe piaţa internă.
Una dintre achitările importante a fost şi cea în cazul lui Ludovic Orban. Preşedintele PNL a renunţat, în 2016, la cursa pentru Primăria Capitalei tocmai din cauza dosarului în care era cercetat pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite.
Doi ani mai târziu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie menţinea decizia primei instanţe şi anunţa că Ludovic Orban este achitat. DNA l-a suspectat pe acesta că ar fi cerut, în 2016, bani, omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, pentru campania electorală pentru Primăria Capitalei.
O achitare surprinzătoare a fost dispusă tot de către judecătorii Curţii Supreme, în dosarul Transferurilor, pentru Cristian Borcea.
În această cauză, magistraţii au condamnat-o definitiv, în 20 februarie 2018, pe fosta judecătoare Geanina Terceanu, la 7 ani de închisoare pentru luare de mită. Instanţa supremă l-a condamnat pe Victor Becali la 5 ani şi 8 luni de închisoare, eliberarea condiţionată dispusă în dosarul Transferurilor fiind astfel revocată. Fratele său, Ioan Becali, a rămas cu pedeapsa iniţială de trei ani de închisoare, şi lui fiindu-i revocată liberarea condiţionată dispusă în acest dosar.
Instanţa a decis însă să-l achite pe Cristian Borcea, el fiind oricum singurul încarcerat rămas în dosarul Transferurilor. De altfel, fostul director executiv al FC Dinamo nu a recunoscut acuzaţiile care i se aduc în acest dosar, precizând că nu a cunoscut-o pe fosta judecătoare decât în sala de judecată. Fostul director executiv al FC Dinamo poate cere din nou eliberarea condiţionată pe 23 aprilie 2018.
Potrivit procurorilor, în 24 februarie 2009, judecătorului la acea vreme Geanina Terceanu, de la Tribunalul Bucureşti, i-a fost repartizat spre judecare dosarul transferurilor de fotbalişti, cauză în care Ioan Becali, Victor Becali şi Cristian Borcea, alături de alţi cinci oameni de fotbal, fuseseră trimişi în judecată pentru înşelăciune şi evaziune fiscală. În 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a hotărât achitarea tuturor, iar procurorii DNA suspectau că, pentru a da soluţia, Geanina Terceanu a primit de la Ioan şi Victor Becali şi de la Cristian Borcea, în mai multe tranşe, suma totală de 220.000 de euro.
În 29 decembrie 2017, Tribunalul Bucureşti a decis achitarea omului de afaceri Nelu Iordache, în dosarul „Transalpina”, decizia nefiind definitivă. Nelu Iordache, firma Romstrade şi mai mulţi şefi de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova au fost trimişi în judecată în anul 2014 pentru fapte de corupţie privind lucrări de modernizare a 184 de kilometri din DN 67C Transalpina, potrivit DNA.
Tot magistraţii Tribunalului Bucureşti au pronunţat o soluţie de achitare, în 30 octombrie 2017, pentru fostul senator Vasile Blaga, decizia nefiind definitivă nici în acest caz. Vasile Blaga, fost senator în Parlamentul României, a fost trimis în judecată pe 28 noiembrie 2016 de procurorii DNA din Ploieşti în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, cauza fiind trimisă instanţei supreme. Mandatul de senator al lui Vasile Blaga s-a încheiat în luna decembrie 2016, iar dosarul nu a mai fost de competenţa ÎCCJ, fiind trimis Tribunalului Bucureşti.
Altă soluţie de achitare a fost dispusă de către judecătorii Curţii Supreme în dosarul în care fostul deputat Sebastian Ghiţă şi fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, au fost achitaţi de fapte de corupţie. Decizia nu este definitivă.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în 25 septembrie 2017, achitarea fostului deputat Sebastian Ghiţă pentru infracţiunile de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani. Aceeaşi soluţie de achitare a fost dată şi în cazul fostului primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, pentru infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu.
Procurorii au susţinut că Sebastian Ghiţă i-ar fi dat mită un imobil fostului primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, pentru ca acesta din urmă să finanţeze o asociaţie sportivă susţinută de Ghiţă, pentru a disimula provenienţa casei cei doi semnând un contract fictiv.