Regele Salman al Arabiei Saudite a înlăturat prinţul moştenitor şi a numit în loc unul din nepoţii săi şi a apropiat de tron unul dintre fii, o mişcare prin care propriul clan preia puterea în detrimentul altor facţiuni ale dinastiei Saoud.
Pentru prima oară în istoria regatului, un prinţ moştenitor este înlăturat din funcţie. Trei luni de la ascensiunea la tronul Arabiei Saudite, primul exportator mondial de petrol, regele Salman a emis un decret care trasează succesiunea pentru deceniile viitoare prin care a înlocuit moştenitorul său la tron, prinţul Moqren, cu nepotul său, ministrul de Interne Mohammed ben Nayef, care era până acum al doilea în ordinea succesiunii. „O lovitură de forţă facilitată de războiul din Yemen. O facţiune se impune în defavoarea altora, ceea ce constituie o ruptură cu regula consensului şi a compromisului, îndrăgită de Abdelaziz (regele fondator al statului saudit modern, mort în 1953)”, estimează analistul Stephane Lacroix, profesor la Sciences Po şi specialist în Arabia Saudită. Vasta remaniere traduce o luptă între clanuri în sânul dinastiei Saoud şi întăreşte controlul aripii Soudairi asupra familiei regale, care pierduse din influenţă sub Abdallah.
Înainte de a proceda la aceste schimbări, Salman a avut grijă să înlăture din Riad puternica Gardă Naţională, formată din membrii triburilor fidele familiei Saud, prezidată de prinţul Metheb ben Abdallah. Regele a ordonat Gărzii să se deplaseze la fontiera cu Yemenul, transformându-l pe Metheb din pretendent la tron, aşa cum dorea tatăl său, defunctul rege Abdallah, în simplu paznic de frontieră. De asemenea, regele a înlăturat şi ramura Faisal, mulţumind ministrului de Externe Saoud al-Faisal, în post de 40 de ani, pentru a-l înlocui cu un funcţionar, Abdel al-Jubair, ambasadorul saudit la Washington.
Prinţul Mohammed ben Nayef, 55 ani, a fost desemnat şi vice-premier şi îşi va păstra funcţia de ministru de Interne. Poziţia prinţului Moqren, 69 ani, cel mai tânăr dintre cei 35 de fii ai lui Abdel Aziz, fondatorul regatului saudit, părea de neînlocuit după ce, la 27 martie 2014, precedentul rege Abdallah îl numise viitor prinţ moştenitor, funcţie prezentată ca irevocabilă. „Nimeni nu poate schimba această decizie”, afirma decretul. Ca atare, el devenise prinţ moştenitor după moartea regelui Abdallah, căruia i-a succedat la 23 ianuarie regele Salman ben Abdel Aziz, 79 ani. La o săptămână după întronizare, noul rege a procedat deja la o importantă remaniere guvernamentală, înlăturând în special doi din fiii fostului rege Abdallah. Atunci, l-a desemnat pe Mohammed ben Nayef viitor prinţ moştenitor, adică al doilea în ordinea succesiunii. Acum această poziţie este ocupată de unul din fiii regelui Salman, prinţul Mohammed ben Salman, 30 ani, care îşi păstrează funcţiile de ministru al Apărării şi de preşedinte al Consiliului economic şi de dezvoltare, un organ de coordonare creat de tatăl său.
Potrivit experţilor, nominalizarea prinţului Nayef ca moştenitor al tronului îl va ajuta pe noul rege să întărească puterea aripii Soudairi a familiei regale, care îşi pierduse influenţa sub Abdallah. În plus, ascensiunea celor doi prinţi moştenitori confirmă o reîntinerire în fruntea regatului. Prinţul Moqren nu va avea decât o poziţie protocolară sub domnia lui Salman, în timp ce Mohammad ben Salman, fiul regelui, apare din ce în ce mai pregnant ca „omul forte al Arabiei Saudite”, arată diplomaţi occidentali.
Revenirea clanului Soudeiri
Ascensiunea la tron a lui Salman marchează revenirea la putere a unui clan puternic multă vreme în sânul cercului familiei regale Saoudi, cel al Soudeiri-lor, după numele celei de a şasea soţie a lui Abdelaziz, Hassa. Mama fondatorului regatului aparţinea, de asemenea, acestei familii influente. Această facţiune nu a mai avut influenţa pe care a avut-o în anii 1980 şi 1990, când controla principalele rotiţe ale statului saudit, cu excepţia funcţiei prinţului moştenitor şi cea de comandant al Gărzii Naţionale, deţinute de Abdallah. Dispariţiile succesive ale regelui Fahd, în 2005 (victimă în 1995 a unui grav accident de sănătate care a dus la regenţă), a lui Sultan, inamovibilul ministru al Apărării din 1962 până la moartea sa în octombrie 2011, apoi a lui Nayef, puternicul ministru de Interne la conducere din 1975 până în iunie 2012, au redus puterea acestei aripi dinastice.
Din toate schimbările, reorganizarea liniei pentru tron este susceptibilă să atragă analize atente în interiorul regatului din cauza concurenţei între ramurile tentaculare ale familiei regale pentru posturile principale. Până acum, toţi regii Arabiei Saudite au fost fiii fondatorului regatului, regele Abdulaziz. Acum prinţul Mohammed ben Nayef este primul nepot care intră în linia pentru tron. El este respectat în familia regală pentru acţiunile contra Al Qaeda în regat şi pentru rolul activ în politica externă.
Numirea unui prinţ moştenitor în persoana prinţului Moqren de către fostul rege Abdallah a avut ca scop blocarea clanului Soudairi, una din ramurile cele mai puternice a familiei Saoud, atunci încarnată de Salman şi oferirea unei şanse fiului său Mitaeb. Înlăturând de pe scena politică doi din fiii lui Abdallah, noul rege a consolidat puterea regăsită a clanului său.
Dacă mecanismele succesiunii preveneau până în prezent orice vacanţă de putere în familia „Servitorilor locurilor sfinte” ale Islamului – Mecca şi Medina – moartea lui Abdallah a survenit într-un moment critic pentru regat. Yemenul, care multă vreme a fost o afacere internă saudită, este pe cale să iasă din această orbită după o lovitură de forţă la Sanaa a rebelilor huthi, proveniţi dintr-o aripă a Islamului, zaydismul. Aceste miliţii rebele sunt susţinute de Iran ca şi de fostul preşedinte Ali Abdallah Saleh, căruia Riadul i-a obţinut plecarea acum trei ani. Această criză se adaugă celei siriene – menţinerea la putere a celui care a devenit inamicul Arabiei Saudite, Bashar al-Assad pentru că a preferat susţinerea financiară şi militară a Republicii islamice Iran pentru a-şi salva puterea. O altă criză este cauzată de resurgenţa puternicei mişcări jihadiste Statul Islamic, ostil Iranului dar şi monarhiei saudite. Ultimul subiect al preocupărilor dinastiei saudite priveşte negocierile în curs între occidentali, în frunte cu Washington, cu Teheranul. Discuţiile au ca obiectiv stoparea programului nuclear controversat al Iranului care ar modifica echilibrul geostrategic pe cele două maluri ale Golfului. Riadul se teme că vor fi un preludiu la reactualizarea diplomatică americană în Orientul Mijlociu, care s-ar traduce prin luarea în seamă a influenţei iraniene în Irak, Siria şi în Liban, prin miliţiile Hezbollah. Un „arc şiit” care îl îngrijora pe regele Abdallah şi care va deveni principala preocupare a succesorului său.
Cură de întinerire
Remanierea în fruntea regatului confirmă pentru prima oară penetrarea celei de-a doua generaţii din dinastia al-Saoud şi o netă întinerire la vîrful monarhiei numită până acum „gerontocratică”. Schimbarea este marcată şi de plecarea prinţului Saoud Al-Faisal, inamovibilul ministru de Externe, în post de 40 ani. El este înlocuit de ambasadorul saudit la Washington, Abdel Al Jubeir, 53 ani, recrutat din afara familiei domnitoare.
Sub conducerea regelui Salman, Arabia Saudită duce o politică externă mai vizibilă şi mai marcată. Ea s-a plasat la 26 martie în fruntea unei coaliţii arabe care a declanşat o operaţiune militară în Yemen pentru a împiedica o rebeliune şiită să preia controlul ansamblului ţării aflată la frontiera sudică a regatului. Această rebeliune este susţinută de Iran, rivalul regional al Arabiei Saudite, care este îngrijorată şi din cauza apropierii Washingtonului de Teheran. Analistul Abdelwahab Badarkhan arată că schimbările sunt destinate să favorizeze o conducere a statului care să înfrunte o fază periculoasă în confruntarea cu Iranul. „Cei doi noi prinţi moştenitori se înţeleg bine cu SUA” în momentul în care „regatul a angajat o politică neconvenţională, militară” şi în care „este confruntat cu pericole securitare” în interior. Marţi, autorităţile saudite au anunţat arestarea a 93 de suspecţi şi dejucarea de atentate atribuite jihadiştilor grupului Statului Islamic din care unul viza ambasada SUA din Riad. Ca ministru al Apărării, tânărul prinţ Mohammed ben Salman a fost în prim-plan de la lansarea campaniei aeriene arabe în Yemen.
Mohammed ben Nayef, ministru de Interne numit miercuri prinţ moştenitor este un campion al luptei contra Al Qaeda şi a provocat slăbirea reţelei teroriste în regat. Este singurul membru al familiei regale saudite care a fost vizat direct de un atentat al Al Qaeda. Numirea îl face al doilea personaj în stat, în spatele noului rege Salman, unchiul său şi confirmă ascensiunea prinţilor din a doua generaţie – nepoţii regelui Abdelaziz, fondatorul regatului. Nayef a crescut în umbra tatălui său, prinţul Nayef, decedat în 2012 după ce a condus 37 de ani ministerul de Interne, şi a preluat acest post din noiembrie 2012, devenind cel mai tânăr din generaţia sa care a obţinut un post atât de înalt. A urmat o pregătire specializată la CIA în lupta contra terorismului şi a absolvit şcoala locală pentru servicii secrete de la Taef. Formarea de bază a fost efectuată într-o universitate americană unde a obţinut o diplomă în ştiinţe politice. A ocupat primul său post oficial în 1999, când a fost numit asistent al ministrului de Interne şi în acest context a condus o vânătoare implacabilă a jihadiştilor Al Qaeda. În perioada 2003-2006, reţeaua lui Ossama ben Laden a dus o campanie de atentate sângeroase în Arabia Saudită contra simbolurilor puterii, a instalaţiilor militare şi petroliere şi a expatriaţilor occidentali. Un specialist în afaceri saudite relevă că în acea perioadă, prinţul Mohammed a reuşit să realizeze o solidă reţea de luptă contra Al Qaeda atât în interior cât şi la nivel regional, cu birouri în ambasadele ţării sale. Occidentalii îi recunosc succesele în lupta contra Al Qaeda, adesea serviciile sale secrete fiind primele care depistau comploturile reţelei.
„Omul-forte“
Printr-un alt decret regal, suveranul saudit a numit unul din fii săi, Mohammed ben Salman, vice-moştenitor, ceea ce îl plasează pe locul doi în ordinea succesiunii la tron, el păstrând funcţiile sale în stat.
El se află în atenţie ca urmare a războiului din Yemenul vecin. Numit de unii „omul-forte” al Arabiei Saudite, el a fost propulsat în prima scenă odată cu intervenţia, la 26 martie, a coaliţiei arabe condusă de regatul saudit contra rebelilor şiiţi huthi din Yemen, susţinuţi de Iran. Vârsta lui este un mister, analiştii estimând-o între 30 şi 35 ani. În afara ministerului Apărării, el conduce cabinetul regal şi este consilier special al regelui. Este şi membru al Consiliului afacerilor politice şi de securitate şi prezidează Consiliul afacerilor economice şi de dezvoltare. Un diplomat occidental preciza că „este omul forte al Arabiei Saudite. Supervizează tot ce este important în ţară”. Ca şef al Cabinetului regal, prinţul Mahommed ocupă o poziţie cu o putere enormă într-o monarhie absolută” susţine Bruce Riedel, fost ofiţer al CIA care conduce The Brooking Intelligence Project la Washington. Fiul regelui supervizează securitatea regatului în coordonare cu ministrul de Interne, Mohammed ben Nayef şi prinţul Mitab ben Abdallah, ministrul Gărzii naţionale, o armată paralelă.
De la ascensiunea la tron a tatălui său, prinţul a fost propulsat cu viteză ameţitoare la cele mai înalte sfere ale puterii, anterior ocupând doar funcţii de rangul doi. Intrând în prima scenă a politicii de la debutul operaţiunii militare în Yemen, el l-a eclipsat pe vărul său, Mohammed ben Nayef. În doar câteva zile, a fost văzut în Bahrein pentru a-l invita pe regele Hamad Al Khalifa la Riad, apoi la Cairo pentru întrevederi cu preşedintele Abdel Fattah al-Sissi. Iar media saudită a publicat fotografii ale sale în cursul reuniunilor separate cu comandantul CntCom american, generalul Lloyd Austin III, cu ambasadorul SUA la Riad, Joseph Westphal şi cu fostul premier britanic, Tony Blair.
În cadrul vastei remanieri, şeful gigantului petrolier saudit Aramco, Khaled al-Faleh, a fost numit ministrul Sănătăţii. Regele a decis restructurarea Aramco menită să îi dea mai multă independenţă faţă de ministerul Petrolului, de care depindea până acum. Un comunicat arată că gigantul energiei va avea un nou Consiliu de administraţie, prezidat de fiul regelui, Mohammed ben Salman, ceea ce îi asigură un nou domeniu şi mai multă putere. Potrivit comunicatului, „Consiliul este prezidat de prinţul Mohammed ben Salman Al Saoud, care este şi al doilea în linia succesiunii, ministru al Apărării, şeful Curţii Regale şi consilier special al Slujitorului celor două Sfinte Moschei”.
Compania naţională petrolieră Aramco are ca atribuţii explorarea, producţia, rafinarea, distribuţia, transportul şi vânzarea hidrocarburilor. Gigantul energiei gestionează rezerve de gaz de 288,4 miliarde metri cubi şi exploatează 212 platforme petroliere. Reţetele petroliere reprezintă 90% din bugetul ţării. Restructurarea Aramco a dus imediat la speculaţii privind posibilitatea ca acest portofoliu-cheie de PDG al companiei petroliere să ajungă în mâna unui membru al familiei regale şi ochii se îndreptau asupra lui Abdelaziz ben Salman, alt fiu al regelui.
» Înainte de a proceda la aceste schimbări, regele Salman a îndepărtat din Riad puternica Gardă Naţională, formată din membrii triburilor fidele familiei Saoud şi prezidată de prinţul Metheb ben Abdallah.