Lacu Sărat este o staţiune din nord-estul Bărăganului, la câţiva kilometri de Brăila, din Bărăgan , unde există o apă despre care se crede că are puteri tămăduitoare pur şi simplu miraculoase.

lacu_sarat_11856600

Cu secole în urmă, Vlad Ţepeş a descoperit în Bărăgan un lac foarte sărat care s-a dovedit a avea proprietăţi miraculoase. După ce a încercat să pedepsească mai mulţi soldaţi turci care îndrăzniseră să calce pe pământ românesc punându-i la saramură, Ţepeş avea să afle că apele Lacului Sărat erau de natură să întărească trupul.

Soldaţii otomani au fost ţinuţi în apele sărate ale lacului vreme de o săptămână, iar când Ţepeş a dat ordin să fie traşi în ţeapă în pădurea din apropierea lacului, conform obiceiului, turcii au rezistat neaşteptat de mult la tortură. Concluzia a fost că săptămâna de ‘tratament’ în saramură i-a întărit pe otomani şi, de atunci, dându-şi seama de miracol, voievodul a ordonat ca oştenii săi să îşi vindece în apele lacului trupurile şi caii răniţi în lupte.

Peste ani, staţiunea Lacu Sărat a ajuns cunoscută în întreaga lume ca un izvor de sănătate şi relaxare. Situată în zona de câmpie din nord-estul Bărăganului, pe raza comunei Chiscani, la numai 5 kilometri distanţă de municipiul Brăila, staţiunea este legată de oraş printr-o linie permanentă de tramvai construită încă din anul 1900 şi printr-o linie de autobuz.

Lacul, format pe un vechi curs al Dunării, care acum este complet izolat, este înconjurat de 70 hectare de pădure, care atenuează climatul de stepă şi constituie un plăcut loc de recreere. Adâncimea apei variază între 0,6 şi 1,80 metri, iar fundul lacului este acoperit pe întreaga suprafaţă de un nămol terapeutic, cu un grad foarte mare de mineralizare. Lacul are o suprafaţă de 1,72 kilometri pătraţi şi o adâncime de 1,5 metri, iar datorită conţinutului ridicat de iod, rezultat în urma descompunerii anaerobe a unei specii de nevertebrate, artemia salinas, nămolul rezultat ameliorează zeci de afecţiuni, motiv pentru care suferinzi din toată lumea vin, de ani de zile, la tratament.

Virtuţile terapeutice ale apei şi nămolului din Lacu Sărat au fost puse în valoare încă din anul 1879. I.C. Apostolescu, în lucrarea sa ‘Băile de la Lacu Sărat’ din 1884, vorbeşte despre un pacient care, la sosirea în staţiune, nici nu putea să se dea jos din trăsură şi, după vreo 15 băi, făcea curse lungi pe jos.

Se apreciază că aici există unul dintre cele mai valoroase nămoluri sapropelice din ţară şi ape cu cea mai mare concentraţie salină, realitate confirmată şi de faptul că majoritatea pacienţilor încheie cura balneară într-o stare ameliorată. După un sejur petrecut în staţiunea Lacu Sărat, Nicolae Iorga scria despre ‘Amplasarea pitorească şi parcul vechi ce se întinde până departe cu înguste cărări şi desişuri pe care nopţile de vară le vor fi umplând de o fermecătoare taină’.

În urmă cu un secol, staţiunea era recunoscută în ţară şi în Europa ca fiind una dintre resorturile de lux ale României şi toată ‘lumea bună’ mergea în weekend la Lacu Sărat. Încă din 1875, exista aici un adevărat complex balneo-climateric, cu stabiliment de băi reci şi calde, duşuri cu apă dulce, băi individuale sau comune, ‘cabinete de hydroterapie, phyzioterapie, masaje şi băi electrice’ şi ‘moaşă pentru tratament ginecologic’. Staţiunea, recunoscută pentru proprietăţile sale curative, se putea mândri, la sfârşitul secolului al XIX-lea, cu un cazino modern, un parc englezesc unde cânta fanfară, o sală de ‘popice şi croquet’, cu vile cochete, printre care Vila Regală, Vila ‘Poppescu’, Vila ‘Nisipianu’ şi restaurante moderne ca ‘Untaru’ şi ‘Cazacu’.

Complexul balnear cuprinde o bază de tratament proprie, dotată cu bazin pentru hidro-kinetoterapie, saună şi sală de gimnastică şi oferă, suplimentar, facilităţi de baneaţie liberă, cu băi de soare şi nămol. Staţiunea are, în prezent, o capacitate de 250 locuri şi este deschisă indiferent de anotimp, oferind facilităţi pentru băi calde în ape minerale, aplicări de nămol cald şi rece, hidroterapie şi kinetoterapie.

Accesul pe plaja amenajată din staţiune costă 5,5 lei pentru adulţi şi 2,5 lei pentru copii, iar un şezlong se poate închiria cu 9 lei.

Turiştii mai au la dispoziţie spre a închiria şi 23 de căsuţe din lemn, cu două paturi, cu 45 de lei pe noapte.

Pentru cei care vor să beneficieze gratis de facilităţile pe care le oferă lacul, există o zonă cunoscută sub numele de ‘La purcica’, unde brăilenii merg pentru a se unge cu nămol, după ce îşi întind hainele în crengile copacilor.

Staţiunea oferă şi terapie pentru suflet, aici aflându-se Mănăstirea Lacu Sărat, care poartă hramul sfântului Mare Mucenic Pantelimon, ridicată în 1996 exclusiv din lemn, în stil maramureşean, din iniţiativa Arhiepiscopiei Dunării de Jos, ea fiind o oază de linişte şi verdeaţă pentru cei aflaţi la tratament.

Staţiunea din Brăila este unică în ţară şi prin faptul că aici este locul cu cel mai mare număr de ore de strălucire a soarelui.
Ce boli se tratează la Lacu Sărat

Lacul conţine importante rezerve de nămol sapropelic şi de apă minerală hipertonică, cu compuşi ai sulfului, clorului, magneziului şi bromului, cu mineralizare de 70-84 grame la litru. Aici pot fi tratate bolile reumatismale degenerative, inflamatorii, bolile ginecologice, dermatologice, endocrine, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, stări post-traumatice, afecţiuni respiratorii.

Principalii factori naturali de cură ai staţiunii sunt: apa sulfatată a lacului, clorurată, sodică, magneziană cu o mineralizare de 83,955 mg/l, nămolul sapropelic, care conţine 41% substanţe minerale şi 39 % substanţe organice, bogat în hidrogen sulfurat şi nămolul sapropelic care se extrage din lac şi are un conţinut ridicat de hidrogen sulfurat, fiind utilizat pentru tratarea unei game însemnate de afecţiuni reumatismale.

Pacienţii au la dispoziţie proceduri pentru următoarele grupe de afecţiuni: afecţiuni reumatismale degenerative – spondiloza cervicală, dorsală şi lombară, artroze şi poliartroze; afecţiuni reumatismale inflamatorii; afecţiuni reumatismale abarticulare – tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita; afecţiuni postraumatice – redori articulare posttraumatice, recuperare după imobilizări în aparat gipsat, după operaţii pe muşchi, articulaţii şi oase, entorse şi luxaţii; afecţiuni dermatologice – unele forme de psoriazis, ichtioze, cheratodermii, neurodermite; afecţiuni neurologice periferice; afecţiuni ginecologice – insuficienţă ovariană, cervicite cronice; afecţiuni endocrine – hipotiroidie benignă, hipoovarită puberală; afecţiuni ale aparatului locomotor – reumatismale degenerative, inflamatorii, posttraumatice după fracturi, entorse, luxaţii.

Bolile asociate care pot fi tratate aici sunt cele dermatologice, endocrine, de nutriţie, boli profesionale de uzură, precum munci grele în mediu toxic, trepidaţii, muncă de noapte, frig şi umiditate prelungită.

Ca proceduri se utilizează băile calde cu apa sulfuroasă la cadă, împachetările calde cu nămol, băile galvanice, termoterapia, aerosolii, electroterapia cu curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă, cu unde scurte şi ultrasunete, laserterapia, procedurile cu câmpuri magnetice de joasă frecvenţă, masajul terapeutic şi gimnastica medicală.
Fenomene EXTREME la Lacu Sărat

În ultimii ani, Lacu Sărat a cunoscut două fenomene extreme: în vara lui 2009 a secat pe 90% din suprafaţă, iar din 2010, în fiecare iarnă, îngheaţă şi se transformă într-un patinoar natural.

În 2009, lacul a secat pe 90% din suprafaţă, fenomen care a mai fost întâlnit în 1987 şi 1947, iar concentraţia de sare rămasă în apă era atât de mare încât cristalele saline deveniseră grunjoase şi le provocau răni la picioare turiştilor, care erau nevoiţi să parcurgă aproximativ 15 metri pe nămolul uscat rămas în urma retragerii lacului.

Potrivit administratorului bazei de tratament şi plajei din Lacu Sărat, Ion Tănase, proprietăţile curative ale lacului se păstrează şi pe timpul secetei, deoarece în zonele unde se retrage apa, sărătura formează o crustă care protejează stratul de nămol. ‘Lacul se alimentează din apele subterane şi depinde în totalitate de starea acestora. E ca şi în cazul fântânilor, au apă când creşte pânza freatică şi rămân fără apă când pânza freatică scade. În 1947, a secat complet, dar tot şi-a revenit’, a spus Ion Tănase.

Cei mai în vârstă susţin că au auzit de existenţa unui izvor al lacului, care, dacă ar fi desfundat, ar permite refacerea nivelului apei, oamenii întrebându-se de ce administratorul staţiunii nu face acest lucru.

Directorul SC Traian SA, Sorin Boşneag, cel care administrează lacul, susţine, însă, că aceasta este doar o legendă, construită în jurul aşa-zisului izvor din care s-ar alimenta lacul, dar că, în realitate, nu există niciun fel de izvor, lacul fiind alimentat doar din pânza freatică din zonă, care în prezent are un nivel foarte scăzut. ‘S-au vehiculat mai multe păreri referitoare la modul în care este alimentat lacul, însă cea adevărată este că acesta este alimentat din pânza freatică, dovadă că, în 2006, când au fost inundaţii, nivelul apei era peste cel al malului’, a declarat Boşneag.

El a explicat că lacul nu poate fi alimentat cu apă adusă din altă parte deoarece sarea din Lacul Sărat este un zăcământ mineral care, pentru a se reface în timp şi pentru a-şi păstra calităţile, trebuie să aibă mediu anaerob şi un strat de minim 50 de centimetri de apă. ‘Dacă noi aducem apa din orice sursă, că este industrială, din Dunăre sau din altă parte, stricăm calităţile lacului, omorâm cu bună ştiinţă acei viermişori din apă’, a afirmat Boşneag.

Alt fenomen cu care se confruntă Lacu Sărat în ultimii ani este îngheţul, stratul de gheaţă format pe lac măsurând peste 10 centimetri grosime, deşi apa are o salinitate de 300 de grame la litru. Pentru ca tratamentul cu nămolul sapropelic, folosit în ameliorarea reumatismului să nu fie întrerupt, angajaţii bazei balneoclimatrerice l-au extras făcând copci în gheaţa de la suprafaţa lacului.

Directorul bazei de tratament, Sorin Boşneag, a declarat, că salariaţii complexului brăilean sunt nevoiţi să scoată zilnic la copcă nămolul vindecător, pentru că staţiunea numără foarte mulţi pacienţi care nu pot întrerupe tratamentul.

Staţiunea a avut de suferit în aceşti ani din cauza unor procese interminabile între Primăria Brăila şi cea din Chiscani, care şi-au disputat în instanţă dreptul de administrare a staţiunii, respectiv încasarea taxelor şi impozitelor.

În anul 2008, Primăria Chiscani a acţionat în judecată SC ‘Unita Turism’ SA, societatea care exploatează plaja Lacu Sărat şi nămolul terapeutic, şi a solicitat, pe motiv că Staţiunea Lacu Sărat s-ar afla pe raza administrativ-teritorială a comunei, încasarea impozitelor, care până atunci mergeau la Primăria Brăila.

Primăria Brăila a fost chemată parte în proces, pentru ca SC ‘Unita Turism’ să poată recupera banii plătiţi către municipiu, în cazul în care Primăria Chiscani ar primi o sentinţă favorabilă.

După mai multe termene şi amânări, Curtea de Apel Galaţi i-a dat câştig de cauză Primăriei Chiscani, dar Primăria Brăila şi SC ‘Unita Turism’ au făcut recurs şi au obţinut, în aprilie 2014, o sentinţă definitivă favorabilă dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Primarul Brăilei, Aurel Simionescu, a declarat că definitorie în câştigarea procesului a fost o hartă a Brăilei care datează din 1968, pe care a reuşit să o obţină în urma unor intervenţii repetate făcute la Guvern. „Am reuşit să fac rost de harta originală, în care se vede fără dubiu că Staţiunea face parte din teritoriul administrativ al municipiului Brăila. Până acum nu mai existau la Brăila exemplare ale hărţii din 1968. Înainte de adoptarea Legii nr. 2 din 1968, care a stabilit împărţirea administrativ-teritorială a României, au existat mai multe propuneri. O astfel de propunere stabilea ca teritoriul municipiului Brăila să fie până la Şoseaua de centură, iar ce trece de această şosea să fie al Chiscaniului. Dar aceasta a fost doar o propunere. Harta originală include staţiunea la municipiul Brăila”, a declarat Simionescu, citat de Agerpres.

Procesul de modernizare a staţiunii ar fi putut începe încă din 2010, când Guvernul a alocat 570.000 lei pentru investiţii, dar banii au rămas blocaţi în Trezorerie din cauza procesului aflat pe rol între cele două primării.

În staţiune nu s-a mai investit nimic în ultimii 20 de ani şi s-a degradat continuu. Plaja se face direct pe iarbă, s-au distrus podurile de acces spre lac, duşurile cu apă caldă, solarul. Primăria Brăila a reuşit, anul acesta, să refacă aleile de acces către plajă.

Potrivit primarului Aurel Simionescu, staţiunea va intra în reparaţii capitale începând de anul viitor, proiect în care vor fi investiţi trei milioane de lei, prin contribuţia Consiliului Judeţean (CJ), Primăriei Brăila şi a Centrului de Informare şi Documentare, toate cele trei structuri administrative constituind Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Lacu Sărat.

CJ Brăila mai vrea să dezvolte aici, în colaborare cu Spitalul Judeţean Brăila, un proiect pilot de tratare a infertilităţii. În cadrul proiectului se va forma un lot de femei cu probleme de fertilitate, care îşi doresc să devină mame şi care vor fi tratate cu băi de sare şi nămolul sapropelic. Un exemplu în acest sens este staţiunea Băile Sovata din judeţul Mureş, unde anual merg sute de femei cu probleme de sterilitate şi alte afecţiuni ginecologice, care sunt tratate cu băi de sare şi nămol, rata de reuşită a acestui tip de tratament fiind de 45%.

Baza de tratament Lacu Sărat din Brăila se află în topul celor mai căutate staţiuni balneoclimaterice din România, iar Casa Judeţeană de Pensii Brăila vinde anual toate biletele de tratament repartizate acestei staţiuni.

Chiar dacă, în ultimii 20 de ani, staţiunea nu a beneficiat de nicio investiţie, fiind parcă încremenită în timp, ea continuă să fie vizitată anual de sute de turişti, care trec peste condiţiile uneori improprii oferite aici, fiind interesaţi doar de proprietăţile curative ale nămolului sapropelic.

Citeste si...  Ana Lesko batuta si tinuta in intuneric