Legile strambe din România fac multe femei să îndure bătăi și umilințe De multe ori, femeia bătută și umilită de partener este ajutată să scape doar dacă știe unde să caute sprijin.

Asta spun avocații specializați în cazuri de violență domestică, uimiți că unii dintre angajații din primării, poliție și magistratură nu știu mereu sau nu vor să folosească legile în interesul victimei.

Cu alte cuvinte, femeile sunt descurajate să depună plângeri, nu sunt protejate și nici sfătuite să ceară adăpost.

Oricum, în țară sunt foarte puține centre de asistență socială. Nici măcar câte unul în fiecare județ.

Irina, victimă: „El îmi spunea mie că trebuie să-mi fie frică de el. Trebuie să-i zic că-mi este frică de el. Nu puteam să fac mai nimic, nu puteam să ies din casă. Ordin de protecție nu mi s-a dat. Bătută am fost.”

Cinci ani i-a luat Irinei să fugă din casa în care omul pe care îl iubise o bătea frecvent. Instanța a considerat că n-avea destule urme pe corp în urma agresiunii, ca să-i impună bărbatului să stea departe de ea și de cei trei copii mici.

Giulia Crișan, avocat: „Noi ne îngrozim de ce pot spune copiii. Și vorbim de copii mici. Unii dintre ei nu știu să vorbească, dar îți exemplifică prin gesturi cum anume procedează tati cu mami. Nu ne putem limita doar la certificate medico-legale, la multe zile de îngrijiri medicale.”

Femeia s-a refugiat într-un centru de sprijin. Capitala e un exemplu oarecum fericit. Deși un adăpost de urgență s-a închis, e destul loc pentru noile cazuri pentru că, din păcate, 9 din 10 femei abuzate de partener se întorc la agresor.

Citeste si...  Sănătatea mintală, afectată de abuzul în familie

Liliana Romenci, șef centru de sprijin: „Avem 18 camere din care 11 sunt ocupate.

Reporter: „Dar cum poți ajunge aici?”

Liliana Romenci: „Se adresează secțiilor de poliție, fac plângere penală.

În 2019 au fost consemnate 26.000 de cazuri de loviri și alte violențe în familie, comise în 84% dintre situații, la domiciliul cuplului. 91 la sută dintre autori au fost bărbați. De aici, întrebarea, câte femei știu că, pentru a primi rapid sprijin, trebuie să meargă la poliție și la primărie. Și în ce măsură aceste instituții sunt pregătite cu oameni specializați să gestioneze problema rapid și cu empatie?

Legile s-au schimbat simțitor în favoarea victimelor, spun specialiștii în dreptul familiei. Și totuși, nici polițiștii, nici magistrații din România nu sunt pregătiți special pentru cazurile de violență domestică.

Oana Băluță, activist: „Dacă tu suni la poliție să reclami un caz de violență și poliția te întreabă ce ai făcut tu, aceasta este o manifestare a unei culturi patriarhale care devalorizează”

Reporter: „.Se întâmplă în continuare asta?”

Oana Băluță: „Da. Știm din practica ONG-urilor.”

La fel s-a întâmplat cu Ileana. A încercat să-și reclame soțul, dar a ajuns să creadă că umilințele sunt din vina ei.

Ileana, victimă: „A trebuit să stau să sufăr până s-au făcut ei mari, că să pot să plec de lângă el, că oricum el mă urmarea în toate.”

Teoretic, în adăposturile pentru victimele violenței domestice, femeile pot sta gratuit până la un an. Sunt ajutate să-și găsească o slujbă și asistate juridic în procesele cu agresorul.