Camera Deputaţilor au decis, marţi, la dezbaterea legii offshore, că limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, faţă de 60% cum era în varianta adoptată de Senat.

Comisiile pentru industrii, buget şi administraţie publică din Camera Deputaţilor au aprobat, marţi, modificările la legea offshore. S-au înregistrat 31 de voturi pentru, 10 împotrivă şi 4 abţineri. Cele mai multe amendamente adoptate aparţin grupului PSD. Raportul cu amendamentele adoptate urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional. 

Deputaţii ALDE au părăsit dezbaterile din comisiile de specialitate pe legea offshore, liderul deputaţilor ALDE Varujan Vosganian argumentând că această dezbatere este „o improvizaţie”, deoarece nu există o evaluare a impactului bugetar, o evaluare clară a resurselor şi nici un punct de vedere al Guvernului.

„ALDE nu a votat în niciun fel. Nu avem niciun punct de vedere de la ANRE, de la Guvern. (…) Dacă Guvernul a dat bir cu fugiţii, cu cine aţi lucrat aceste amendamente? Nu s-a mai întâmplat să se modifice prevederi fiscal bugetare fără un studiu privind impactul bugetar. Este straniu că noi votăm o lege cu atâtea modificări la o lege care am votat-o acum două luni. Ce s-a întâmplat în aceste două luni? Cât de serioşi suntem în aceste modificări?

Nu mi s-a mai întâmplat să votez fără să ştim care este valoarea resurselor. ALDE nu participă la această dezbatere care mi se pare o improvizaţie. O să solicităm în plen retrimiterea la comisie, ca noi să putem vota în cunoştinţă de cauză, să ştim impactul bugetar, o evaluare clară a resurselor şi să avem un punct de vedere al Guvernului”, a spus Varujan Vosganian, în şedinţa comisiilor pentru industrii, buget şi administraţie ale Camerei Deputaţilor. 

 

El a subliniat că Ministerul Energiei, al cărui portofoliu aparţine ALDE, nu are nicio competenţă privind impactul fiscal bugetar. „L-am întrebat pe ministrul Energiei şi mi-a spus că nu are cunoştinţă de aceste amendamente pe care dumneavoastră le-aţi pregătit azi dimineaţă”, i-a spus Vosganian preşedintelui Comisiei pentru industrii Iulian Iancu. 

 

 

Deputatul ALDE susţine că orice modificare de impozite îi afectează pe români şi statul

„Spuneţi-mi şi mie cât am câştigat la 60 %, la 30 %, 10 %. Eu cu improvizaţii din astea mă scuzaţi eu nu merg. Aveţi prilejul ca până la plen să spuneţi care va fi câştigul statului român pe diverse scenarii şi vă asigur că voi fi primul să care să o votez. Dacă nu, o să consider că este o improvizaţie şi nu o să votez”, a spus Vosganian. 

În replică, social-democratul Iulian Iancu a arătat că amendamentele sunt mai favorabile decât forma iniţială a legii. „Avem un studiu (…) prezentat de companii şi mai este un studiu făcut cu Ministerul de Finanţe cu ANAF. Câştigăm 8,8 miliarde de euro şi suntem supăraţi şi părăsim sala. Foarte interesant”, a susţinut Iancu. Discuţiile pe articole au continuat şi după ce deputaţii ALDE au plecat din sală. 

Citeste si...  Când va fi funcţională noua companie de autostrăzi. Lista proiectelor pe care trebuie să le finalizeze

Deputaţii din comisii au aprobat, la dezbaterea legii offshore, amendamentele propuse de PSD

Conform textelor adoptate, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unuia sau a unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din lege, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream.

„Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv; b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh; c) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh; d) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh; e) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh; f) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh; g) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh; h) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh; i) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh”, mai prevede un amendament PSD adoptat de comisii.

Deputaţii din comisii au aprobat şi un amendament potrivit căruia „titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Dezbaterile din comisii continuă.