Primarii vor răspunde de scoaterea morţilor şi actualizarea listelor

136 (4)

Cu trei luni înainte de data scrutinului pentru Parlamentul European, Guvernul a modificat astăzi legea alegerilor, punând în mâna primarilor responsabilitatea exclusivă pentru actualizarea electronică a datelor din Registrul Electoral în aşa fel încât morţii, cei cărora instanţa le-a interzis temporar dreptul de vot sau cei care şi-au pierdut cetăţenia română să nu se mai regăsească pe liste în ziua scrutinului.

Pe lângă nume şi prenume, cod numeric personal, data naşterii, adresa de domiciliu şi cea de reşedinţă, seria şi numărul cărţii de identitate, în dreptul fiecărui alegător va fi trecut, după intrarea în vigoare a OUG, şi termenul de valabilitate al actului de identitate.

Potrivit legii în vigoare, o persoană înscrisă automat cu adresa de domiciliu se poate adresa, în scris, AEP pentru a cere înscrierea cu adresa de reşedinţă. Totodată, „cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în ţară aflaţi temporar în străinătate, la cererea lor, se înscriu în Registrul electoral cu datele corespunzătoare ultimei adrese de domiciliu sau de reşedinţă”. În cazul celor care şi-au stabilit domiciliul în străinătate, noua ordonanţă stabileşte că în locul datelor buletinului de identitate şi a valabilităţii acestuia, în Registru se vor înscrie „numărul paşaportului şi data eliberării”.

Deşi, în lege, Registrul Electoral există, teoretic, de la 1 ianuarie 2013, urmează să fie folosit, prima dată, abia la europarlamentare.

Noile reglementări vor fi valabile la toate tipurile de scrutin din România.

După regulile impuse în 2012, dar nepuse până acum în practică, radierea din Registrul Electoral a unei persoane se face, în 24 de ore de la luarea la cunoştinţă de către autoritatea locală, în caz de deces, de pierdere a cetăţeniei române, de interzicere a exercitării drepturilor electorale sau de punere sub interdicţie.

Prin ordonanţa adoptată astăzi, AEP este obligată să facă modificările în cel mult 10 zile de la notificare.

„Noi suntem instituţia care va da îndrumare şi sprijin, dar responsabilitatea pentru actualizarea datelor legate de alegători va aparţine primarilor. Până acum erau implicate şi alte instituţii şi se crea de multe ori confuzie mai ales în situaţia decedaţilor. Eu cred că de acum nu vor mai fi pe liste”, a explicat pentru gândul vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ, la finalul şedinţei.

Neactualizarea la timp a Registrului Electoral, ca şi actualizarea necoresporespunzătoare sau necomunicarea modificărilor către AEP vor fi considerate contravenţii.

Ordonanţa înaintată de AEP obligă totodată primarii să delimiteze, prin dispoziţie, şi să anunţe la Bucureşti numărul secţiilor de votare actualizate anual, până cel mai târziu la 1 martie, dar şi să modifice în sistemul informatic datele alegătorilor ori de câte ori apare o schimbare. Modificările de nume după căsătorie ca şi cele legate de domiciliu se vor opera din oficiu.

„Secţiile de votare nu se vor mai modifica la fiecare rând de alegeri. În felul acesta, primarii vor putea să facă investiţii în secţiile de votare, să le informatizeze”, susţine Muhuleţ.

Prima delimitare, cea pentru alegerile viitorilor europarlamentari se va face în maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei, se precizează în textul actului normativ.

Noua numerotare a secţiilor de votare va fi adusă la cunoştinţa publicului cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Birourile electorale ale secţiilor de votare primesc de la primari o copie a listelor electorale în preziua votării.

Dacă administrarea bazei de date şi suportul tehnic vor fi asigurate de Autoritatea Electorală Permanentă, întocmirea şi tipărirea listelor electorale permanente, ca şi punerea unor copii la dispoziţia partidelor în termen de 10 zile de la definitivare, rămâne în sarcina primarilor.

Doar pentru alegerile europarlamentare, Guvernul a simplificat dosarul de candidatură al independenţilor cetăţeni ai unui stat membru UE, altul decât România, în sensul în care aceştia nu mai sunt obligaţi să aducă adeverinţe din ţările lor legate de cetăţenile, reşedinţă şi dreptul de a se înscrie în alegeri, ci doar o declaraţie pe propria răspundere.

Se prelungeşte însă termenul de răspuns al Biroului Electoral Central privind admiterea sau respingerea unei candidaturi, de la 5 la 10 zile.

Softul pentru centralizarea rezultatelor la alegerile europarlamentare urmează să fie achiziţionat de AEP. STS se va ocupa, ca şi la rundele electorale anterioare, de comunicaţii, iar hârtia necesară buletinelor de vot va fo cumpărată de MAI.

Pentru europarlamentare, Guvernul a introdus totodată o excepţie de la restricţiile la achiziţiile de mobilier şi birotică în instituţiile publice.