”Sunt convinsă că va fi un Congres bun pentru că va fi ultimul”, le-a spus Viorica Dăncilă colegilor PSD din CEX, vineri, înainte să se plângă că aceste alegeri vor fi pentru partid ”ultima carte” și că un scor mai mic de 25% ar fi un dezastru pentru ei toți. Și chiar așa a fost. Ziua în care Viorica Dăncilă a devenit tot ce își dorea Liviu Dragnea să fie, doar că pe dos. Într-o mare de fețe triste, convinse că partidul nu intră în turul 2 la prezidențiale.

A fost trist, trist rău la Palatul Parlamentului, în sala Cuza.

Și cald, irespirabil, și plin de întrebări născute din noua identitate vizuală a partidului. Siluete negre, goale și musculoase, care trag o sfoară, ca în filmele chinezești despre lagărele de muncă, sloganuri scrise cu fonturile folosite la Telejurnalul lui Ceaușescu, cu raze pornind din fiecare literă.

Literele ca literele, dar siluetele negre ale bărbaților tineri musculoși care trăgeau o sfoară groasă care se termina în fotografiile uriașe ale Vioricăi Dăncilă au născut inevitabila întrebare: Cine trage sforile Vioricăi Dăncilă? Mai ales că toată lumea vorbește despre acei cineva, personaje invizibile, fără nume, care o învață ce să facă și ce să zică, ascunși undeva prin Nordul Bucureștiului.

A fost și o regie gen ring de box, cu un maestru de ceremonii nevăzut dar cu o voce atât de puternică că îți vibra ficatul auzindu-l care a prezentat desfășurarea discursului și mai ales candidatul exact ca în sălile de box. Și acum, în colțul roșu, Viorica Dăncilă.

Dar mai ales a fost o lipsă totală de entuziasm și mobilizare. Nimeni, nici măcar un singur om din sală nu dădea semne că ar crede că liderul PSD va intra în al doilea tur al alegerilor și că partidul ar mai putea fi salvat.

Citeste si...  Comisia Iordache începe azi modificarea Codurilor penale. Cele trei motivaţii ale lui Dragnea: „Îmi mai dă cineva anii pierduţi?”

Voi fi și voi face, vom merge și vom drege, să luptăm, să ne mobilizăm, spunea doamna Dăncilă în discursul de candidat, gâtuit de emoție și de lacrimi chiar, la un moment dat, în timp ce: în spatele sălii se dormea pe rupte, sub protecția întunericului și a distanței față de șefii care i-ar fi putut vedea pe adormiți, Lia Olguța Vasilescu se uita urât și cu ranchiună la spectacolul pus în scenă pentru cea care a scos-o din jocul de putere al partidului, Paul Stănescu și Marcel Ciolacu se hlizeau ca la circ, relaxați ca și cum nu ar fi fost vorba de partidul lor, baronul Dragoș Benea de la Bacău stătea tolănit pe scaun și privea scena cu un zâmbet gen ”câștigăm pe dracu”, baronul Arsene de la Neamț bâțâia din picioare pe un rând mai în spate și se uita la ceas cu expresia unuia care are programare la pensat sprâncene, iar baronii Buzatu și Oprișan erau plecați, comod, în concediu.

Singurul fericit al adunării a fost Florin Iordache, care tocmai dăduse vineri lovitura: Ana Birchall fuesese dată afară de partid de la Justiție și în locui ei fuesese propusă preferata aripii anti Justiție, Dana Gîrbovan. Iordache, prăbușit de încântare pe un fotoliu, savura momentul de glorie. Sadici, cei de la organizare o invitaseră pe Ana Birchall să stea chiar lângă el, dar ea s-a ascuns undeva pe la mijlocul sălii, între membrii filialei sale, lăsându-l pe Iordache să se bucure și să viseze în tihnă la codurile penale modificate.

S-a terminat repede, din fericire, și pesediștii au putut să se ducă pe la casele lor, să răspândească vestea cea bună: conform unor sondaje interne primite de ei chiar în dimineața Congresului, a crescut Pleșoianu și a scăzut PSD.