Actualitate, Featured

Kovesi, STRATEGUL Ministerului Public pe partea de integritate și de combatere a corupției: Va putea face controale în locul lui Augustin Lazăr

Procurorul general al României a delegat-o, miercuri, pe Laura Codruța Kovesi, la Serviciul de îndrumare și control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fosta șefă a DNA urmând a coordona implementarea Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2016-2020 la nivelul unităților de parchet. Serviciul este subordonat lui Augustin Lazăr, iar Laura Codruța Kovesi va putea face verificări în numele procurorului general.

Reprezentanții Parchetului General precizează că Laura Codruța Kovesi va avea atribuții în implementarea strategiei, dar și privind actualizarea strategiilor de combatere a corupției, elaborarea de strategii sectoriale la nivelul unităților de parchet, în conformitate cu obiectivele strategice și domeniile prioritare ale instituției.

„Strategia Anticorupție își propune promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional de prevenire și combatere a corupției în România.

Strategia menține paradigma care a stat la baza strategiei anterioare, și anume aceea a asimilării oricărui nou dosar al Direcției Naționale Anticorupție și al Agenției Naționale de Integritate cu un eșec de management.

Aceastムabordare va fi consolidată prin introducerea unor mecanisme concrete de gestionare a eșecului de management, dezvoltarea de măsuri particularizate post incident, și corelarea evaluăƒrii performanței manageriale cu cea a integritățăii instituționale.

Strategia promoveazムmodelul de manager de instituție care se implică efectiv în promovarea integrității instituției, care își oferă propriul exemplu de integritate și sancționeazムsau gestioneazムadecvat încălcările regulilor, de la cele de tipul abaterilor administrative, pânムla cele de nivelul infracțiunilor.

Totodatăƒ, sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măƒsurile preventive care în vechea strategie nu au funcționat atât de bine și care în practicpƒ nu și-au dovedit eficiența (consilierul de etică, interdicțiile post angajare și protecția avertizorului în interes public).

SNA 2016-2020 continuă sムacorde prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Progresul limitat al prevenției în intervalul 2012 – 2015 a condus la alegerea strategică de a menține sectoarele identificate în strategia anterioară și suplimentarea acestora cu cele ale educației și sănătății.

SNA contribuie și la dezvoltarea componentei internaționale, aderarea României la Convenția anti-mită a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică continuând sムfie un obiectiv strategic național și o prioritate a agendei naționale anticorupție.

Strategia urmărește creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajații și beneficiarii serviciilor publice, dar și consolidarea performanței de combatere a corupței prin mijloace penale și administrative, precum și creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor, urmând cele mai bune practici din alte state membre UE și consolidarea practicii judiciare, prin Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate”, se arată în informațiile postate pe site-ul Ministerului Justiției.

Serviciul de îndrumare şi control exercită atribuţiile în legătură cu controlul ierarhic şi alte atribuţii ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prevăzute în Codul de procedură penală şi legi speciale, fiind subordonat lui Augustin Lazăr.

Procurorii din cadrul Serviciului de îndrumare şi control au următoarele atribuţii, din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

  1. în numele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită atribuţiile de control ierarhic specifice acestei funcţii;
  2. analizează plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorii şefi direcţii şi secţii, precum şi plângerile formulate împotriva măsurilor dispuse şi a actelor de urmărire penală efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel ori a soluţiilor dispuse de către aceştia, supuse controlului ierarhic al procurorului general, şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
  3. analizează conflictele de competenţă apărute între procurori şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
  4. analizează cererile de trimitere a unei cauze penale de la un parchet la un alt parchet egal în grad şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
  5. analizează cererile privind abţinerea şi recuzarea procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi a procurorilor şefi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de competenţa procurorului general, şi propun măsuri de soluţionare, potrivit legii;
  6. analizează propunerile de acordare/retragere a avizului conform pentru lucrătorii poliţiei judiciare şi întocmesc documentaţia aferentă;
  7. analizează propunerile de acordare/retragere a avizului conform pentru numirea ca organe de cercetare penală speciale a ofiţerilor anume desemnaţi şi întocmesc documentaţia aferentă;
  8. analizează propunerile de emitere a avizului necesar numirii inspectorilor antifraudă în cadrul Direcţiei generale de combatere a fraudelor, întocmesc documentaţia aferentă avizării, precum şi a detaşării acestora la parchete; analizează propunerile de revocare din funcţie a inspectorilor antifraudă şi întocmesc documentaţia aferentă măsurii;
  9. în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, efectuează activităţi de coordonare şi control la parchete şi propun măsuri de înlăturare a deficienţelor constatate, inclusiv sesizarea Inspecţiei judiciare;
  10. efectuează actele prevăzute în art. 44-49 şi art. 51 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care derivă din calitatea procurorului general de titular al acţiunii disciplinare;
  11. centralizează şi analizează datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de coordonare şi control;
  12. exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef serviciu.
blank