Featured, Politic

Klaus Iohannis a anunţat că România va intra în stare de alertă din 15 mai, însă decizia finală aparţine CCR

Klaus Iohannis a anunţat că România va intra în stare de alertă din 15 mai, însă decizia finală aparţine CCR. În cazul unui verdict negativ, Guvernul nu va putea impune nicio măsură obligatorie în primele zile de libertate. Începând de vineri, pandemia ne va găsi într-un deşert legislativ: nu va exista lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă militară. Fiecare cetăţean se va autoguverna. Un soi de model suedez, dar implementat româneşte.

Presedintele Klaus Iohannis România va face vineri primul pas spre libertate: va schimba starea de urgenţă cu starea de alertă. Însă primul pas spre normalitate vine pe un teren al vidului legislativ. Starea de alertă e reglementată printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvernul Năstase în 2004. Părinţii ordonanţei au fost Ion Rus (ministrul de Interne), Gabriel Oprea (ministrul Administraţiei) şi Dan Ioan Popescu (ministrul Economiei). Ordonanţa de urgenţă din vremea lui Adrian Năstase (OUG 21/2004) a fost contestată la Curtea Constituţională abia zilele trecute de Avocatul Poporului, Renate Weber, fost europarlamentar ALDE. Aşadar, după 16 ani, aflăm dacă e constituţională sau nu.

Potrivit unor surse de la Palatul Victoria, Guvernul Orban se aşteaptă ca ordonanţa să fie respinsă de CCR. Aşteptările sunt întemeiate. Săptămâna trecută, Curtea a decis că amenzile date în timpul stării de urgenţă au fost neconstituţionale. Majorarea amenzilor pentru cetăţenii care nu respectă izolarea fusese impusă tot printr-o ordonanţă de urgenţă la începutul lunii aprilie. Însă Curtea a statuat că drepturile cetăţenilor (libera circulaţie, spre exemplu) nu pot fi îngrădite prin ordonanţă de urgenţă, ci printr-o lege organică adoptată de Parlament. Legea organică e adoptată cu majoritate absolută: 50% + 1 din numărul total al parlamentarilor. ”Din moment ce Curtea a respins OUG pe libertatea de mişcare, probabil va respinge şi OUG din 2004 privind starea de alertă, pentru că e vorba tot de drepturi îngrădite printr-o ordonanţă de urgenţă, nu printr-o lege”, susţin surse liberale pentru Adevărul.

CCR va dezbate miercuri sesizarea Avocatului Poporului. Dacă OUG 21/2004 e respinsă, aşa cum se aşteaptă întreaga clasă politică, Guvernul Orban rămâne fără bază legală pentru a impune starea de alertă. Aşadar, joi-noapte starea de urgenţă expiră, iar de vineri e gol legislativ. Practic, România revine la normalitate profitând de lipsa unei legi. În disperare de cauză, Executivul a trimis luni la Parlament un proiect legislativ care detaliază măsurile stării de alertă. Altfel spus, Guvernul a transformat în lege ordonanţa de urgenţă din 2004, cu unele adăugiri.

Tocmeală în loc de lege Numai că, din punct de vedere juridic, e imposibil ca iniţiativa Guvernului să devină lege până joi-noapte, când expiră decretul prezidenţial privind starea de urgenţă. Hăcuit de PSD, proiectul a trecut marţi de Senat, iar miercuri va fi adoptat rapid de Camera Deputaţilor, forul decizional. Însă orice proiect de lege, după adoptare, trebuie să mai stea două zile în Parlament, timp în care un partid politic poate să sesizeze CCR. Legea privind starea de urgenţă nu va fi cu siguranţă contestată la Curte, însă termenul de două zile trebuie respectat.

Nu există excepţii. Aşadar, legea adoptată miercuri va fi trimisă vineri la Cotroceni pentru promulgare. Exact în prima zi de „libertate condiţionată”. Preşedintele va semna imediat decretul şi legea va ajunge la Monitorul Oficial. Însă şi aici intervine o barieră temporală. Potrivit Constituţiei, orice lege intră în vigoare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Nu există excepţii. Prin urmare, legea privind starea de urgenţă va intra în vigoare cel mai devreme lunea viitoare. Ce se întâmplă de vineri până luni?

„Va fi haos. Dacă OUG din 2004 pică la CCR, vineri nu va exista stare de alertă din punct de vedere legal. Ar fi trebuit ca legea adoptată de Parlament să apară în Monitorul Oficial cel târziu luni-noapte. Deci termenul e deja depăşit”, explică avocatul Elenina Nicuţ. De vineri până luni România va traversa un deşert legislativ. Nu vor exista sancţiuni pentru încălcarea regulilor de combatere a pandemiei. Fiecare cetăţean va alege dacă poartă sau nu mască, dacă respectă distanţa socială, fără să fie atins de braţul coercitiv al statului. În concluzie, fiecare cetăţean se va autoguverna de vineri până luni.

În lipsa unei legi, România va implementa pentru un weekend modelul suedez, bazat pe libertate şi responsabilitate individuală. În cazul – puţin probabil – în care OUG 14/2004 va trece de filtrul Curţii, Guvernul Orban va putea impune decizii în baza actului normativ din urmă cu 16 ani. Între timp, va intra în vigoare şi legea iniţiată luni de Executiv. Iohannis s-ar putea răzgândi Există o singură variantă ca statul să impună restricţii începând de vineri.

„Preşedintele Klaus Iohannis poate să prelungească starea de urgenţă cu câteva zile, astfel încât legea privind starea de alertă să intre în vigoare. Să existe această suprapunere juridică. Dar, politic vorbind, ar însemna să se contrazică. Preşedintele a anunţat deja că nu va prelungi decretul privind starea de urgenţă, deci a creat anumite aşteptări în rândul populaţiei”, susţine Elenina Nicuţ.

 

blank