UDMR va rămâne un factor de echilibru, indiferent de ceea ce doresc unii și alții, a dat asigurări președintele UDMR Kelemen Hunor, care a prezentat, într-o conferință de presă proiectul Uniunii privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Acesta care prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.
UPDATE. Astfel, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut.
„Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege”, se mai arată în proiect.
Documentul subliniază că activitatea Consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, şi că noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al regiunii.
„Este o adaptare la legislația româmnească a unui Statut din Italia. Am ales un model care înseamnă funcționarea unei regiuni într-un context european. Acolo au găsit o formă de conviețuire pașnică (…) Orice deziderat poate fi obținut doar prin comunicare. proiectul de lege spune de la bun început că nu ne gândim la separatism, la alte lucruri, independență. Așa ceva nu am propus niciodată”, a spus Kelemen Hunor.
De dimineață, Kelemen Hunor a precizat că proiectul de autonomie a „Ţinutului secuiesc” nu pune sub semnul întrebării statalitatea şi apartenenţa acestei regiuni de statul român.
„Este un proiect european, un proiect extrem de detaliat şi în acelaşi timp nu pune în niciun articol sub semnul întrebării statalitatea şi apartenenţa acestei regiuni la statul român, fiindcă foarte multe acuzaţii se duc în această direcţie. Sunt manipulări, sunt încercări de distorsionare a ceea ce gândim noi şi sunt convins că cei care vor citi acest proiect îşi vor da seama că nu este altceva decât doleanţa comunităţii maghiare de a asigura un cadru instituţional pentru păstrarea identităţii naţionale”, a declarat Kelemen Hunor.
Kelemen a subliniat că intenţia UDMR este de a supune acest proiect dezbaterii publice.
‘”ntenţia noastră este de a face o dezbatere publică foarte largă. Deci, nu începem cu partidele politice parlamentare, ci cu societatea românească, cu formatorii de opinii şi eu cred că asta este ordinea firească a lucrurilor (…) Este important să înţeleagă toată lumea, şi partenerii noştri externi, internaţionali, începând cu Partidul Popular European până la celelalte instituţii, că ceea ce dorim noi se încadrează în acele 14 modele de autonomie existente în Uniunea Europeană şi e foarte apropiat de Tirolul de Sud. Deci, nu este ceva extravagant, ceva care nu ar avea un precedent european, în sensul cel mai bun al cuvântului”, a spus preşedintele UDMR.