Iepuroaicele din Payboy sunt varză de supărare pentru că n-au mai văzut morcovi cam demultişor. Hug Hefner e bătrân şi bolnav, iar când nu e bolnav, e doar bătrân, şi joacă şah cu prietenii, eventual se uită la filme artistice vechi. Conacul unde locuieşte Hef miroase a boşorog libidinos, expirat, doar câteodată, după aerisire, a moş rânced şi stricat. De tătăiţa Hefner a rămas doar numele, scris pe uşa de la intrare. Legenda a murit chiar dacă e în viaţă. El nu mai poate da singur paginile revistei pe care o conduce, apăi să se mai urce pe vreo fată. Ca să ce, omul e pa şi la gară, nu mai poate bum bum! De aceea, el le dă stingerea devreme „asistentelor ” sale. La ora 21 fetele trebuie să fie în pat, cu rugăciunea spusă şi învelite până la nivelul ochişorilor.
Carla Howe a primit în dar de la părinţii ei un corp mişto, pe care l-a dăruit şi ea cadou, pe unde a putut. Una dintre opriri a fost la Playboy, dar în perioada mai bună. Tipa e supărată acum şi a dat tot din casă, mă rog, din conac. Cică nu mai există petreceri de-alea adevărate, cum erau alădată, în care bărbaţii să le dea la o parte codiţa şi să le ţină de urechi prin separeuri, mâncarea are gust de spitalul Colentina după ce fură bucătăresele carnea şi legumele din magazie, iar Hefner le ţine îmbrăcate, în revistă dar şi în locuinţa sa. E ca la puşcărie, ţipă Carla Howe, pentru că bătrânul Hef e senil. Săracul, e de înţeles, la atâtea femei!
Prin urmare, ca o concluzie, nu prea mai e nici o sfârâială să o arzi ca „iepuroaică” Playboy, ci mai degrabă te vâri particulară, cu carte de muncă pe persoană fizică şi dări la statul american.
Buei, tată, s-a ales praful de costumul cu codiţă albă şi urechiuşe lungi!