Dreptul Uniunii Europene se opune aplicarii deciziei Curtii Constitutionale privind nelegalitatea completurilor de 5 judecatori de la Inalta Curte, sustin magistratii din dosarul Gala Bute – Elena Udrea, care au sesizat Curtea de Justitie a UE cu trei intrebari preliminare.
Potrivit magistratilor, decizia CCR data in acest caz „are ca efect desfiintarea hotararilor definitive pronuntate de completul de 5 judecatori si lipseste de caracter efectiv si disuasiv pedepsele aplicate intr-un numar considerabil de cazuri de frauda grava aducand atingere intereselor financiare ale Uniunii, creand pe de o parte, aparenta de impunitate, iar, pe de alta parte, chiar un risc sistemic de impunitate prin intervenirea prescriptiei, data fiind complexitatea si durata procedurilor pana la adoptarea unei hotarari definitive ca urmare a rejudecarii.”
Intrebarile trimise la CJUE si povestea intregului caz: Inalta Curte sesizeaza CJUE in dosarul Gala Bute. Procesul Elenei Udrea a fost suspendat
Judecata suspendata
Decizia de a sesiza CJUE in acest caz a fost luata in majoritate, de 3 magistrati din completul de 5 judecatori. Pana vine raspunsul, instanta a suspendat judecarea dosarului Gala Bute – Elena Udrea.
Este vorba despre procesul in care Elena Udrea, dar si alti inculpati din dosarul Gala Bute contesta condamnarea definitiva la 6 ani de inchisoare, in baza deciziei CCR privind completurile de 5 judecatori.
Principiile care se opun deciziei CCR
In motivarea deciziei de trimitere, Inalta Curte arata ca principiul independentei judecatorului si principiul securitatii raporturilor juridice se opun stabilirii unor efecte obligatorii asupra hotararilor ramase definitive la data adoptarii deciziei Curtii Constitutionale, in lipsa unor motive serioase care sa puna la indoiala respectarea dreptului la un proces echitabil in cauzele respective.
Astfel, interpretarea data de Colegiul de conducere al Inaltei Curti si transpusa in
Regulamentul de organizare si functionare administrativa, necontestata si imbratisata unanim de practica judiciara, nu constituie un motiv rezonabil care sa justifice astfel de efecte.
De altfel, decizia de a sesiza Curtea Constitutionala cu privire la Inalta Curte, demers facut de Camera Deputatilor, este mentionata in cadrul Raportului Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare ca una din actiunile indreptate impotriva institutiilor judiciare cheie cu „implicatii clare in ceea ce priveste independenta sistemului judiciar”, prezinta faptele Inalta Curte.
„In opinia instantei nationale, dreptului Uniunii se opune obligativitatii efectelor unei decizii a unui organ jurisdictional, fie si Curte Constitutionala, care inlatura competenta instantei nationale de a aprecia asupra incidentei principiului aplicarii prioritare”, conchide instanta.
Problema recuperarii prejudiciului
Instanta cere CJUE sa judece acest caz in procedura accelerata.
„Urgenta este justificata, pe de o parte, prin aceea ca se impune clarificarea intr-un termen scurt a situatiei juridice a persoanelor condamnate in cauza si, pe de alta parte, in considerarea faptului ca trecerea timpului creeaza riscuri cu privire la posibilitatea reala a unei eventuale executari, atat in considerarea faptului ca una dintre persoanele condamnate nu se afla pe teritoriul Romaniei, cat si cu privire la recuperarea prejudiciului”, motiveaza judecatorii.