Aceasta ar fi cea mai mare tranzacţie din sistemul bancar românesc după criză, fiind estimată la 700 milioane euro.
Omul de afaceri Ion Ţiriac a decis să vândă 45,059% din titlurile UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, acţionar majoritar al băncii, în cadrul opţiunii de exit convenite între acţionari. Aceasta ar fi cea mai mare tranzacţie din sistemul bancar românesc după criză.
Ion Ţiriac deţine acţiuni la UniCredit Ţiriac Bank prin intermediul companiilor Redrum International Investments B.V. – 24,8310361% din capitalul social şi Vesanio Trading Limited – 20,2286933%.
Publicaţia italiană Il Messaggero scrie că grupul italian a ajuns la un acord de principiu cu Ţiriac, urmând ca semnarea să aibă loc într-o săptămână, iar perfectarea tranzacţiei să aibă loc până la Crăciun. Potrivit Il Messaggero, citat de Reuters, pentru participaţia lui Ţiriac, UniCredit va plăti 700 mil. euro, parţial în numerar.
Contactat, omul de afaceri Ion Ţiriac nu a dorit să comenteze aceste informaţii. Andrea Morawski, de la UniCredit Media Relations, din Italia, a declarat: „Nu avem de comentat pe acest subiect, având în vedere că nu obişnuim să comentăm zvonuri de presă sau din piaţă.“
Ţiriac putea să exercite anual opţiunea de exit convenită cu UniCredit, atunci când italienii au preluat Bank Austria, care deţinea HVB România. UniCredit Ţiriac Bank a apărut prin fuziunea UniCredit România, HVB Bank România şi Banca Ţiriac, proces finalizat în 2007.
Conform raportului anual pe 2012 al grupului italian, potrivit standardelor IFRS, UniCredit Bank Austria, divizia internaţională prin care grupul UniCredit controlează majoritatea afacerilor pe care le are în regiune, raportează o deţinere de 95,56% la UniCredit Ţiriac Bank, deşi dreptul de vot era de 50,6%. UniCredit a introdus menţiunea privind deţinerea de 95,5% întrucât era obligată să cumpere pachetul lui Ţiriac atunci când omul de afaceri ar fi dorit să exercite această opţiune.
La sfârşitul lui 2013, UniCredit Ţiriac se afla pe poziţia a patra în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de circa 7%, după BCR, BRD şi Banca Transilvania.
Instituţia a funcţionat sub denumirea Banca Comercială Ion Ţiriac din 1991 până la 31 august 2006, când a fuzionat prin absorbţie cu HVB Bank România SA – banca absorbită, iar timp de un an a activat sub denumirea Banca Comercială HVB Ţiriac SA, până la 1 iunie 2007 când a fuzionat prin absorbţie cu UniCredit România SA – banca absorbită, din care a rezultat UniCredit Ţiriac.
După ieşirea omului de afaceri din acţionariatul băncii, grupul italian va analiza dacă va mai păstra, cel puţin pentru o perioadă, denumirea UniCredit Ţiriac Bank.
Ion Ţiriac este unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată la peste 800 de milioane de euro. Omul de afaceri controlează un grup de firme specializat în mai multe domenii, precum auto, imobiliare, servicii financiare, leasing sau transport aerian.
Divizia Auto Ţiriac Holdings include Ţiriac Auto, importatorii (Hyundai Auto România, Premium Auto, M Car Trading, Romcar), Ţiriac Auto Rulate şi Auto Stop. Pe partea de real estate, Ţiriac deţine Clubul Rezidenţial Stejarii şi Residenz, trei centre de afaceri (centrul Ţiriac, Nouveau şi Vama Poştei), 18 showroomuri în Bucureşti şi în ţară, spaţii comerciale (Metro Punct Piatra Neamţ) şi Praktiker din Târgu-Mureş, clădirea flotei de aeronave din Otopeni şi 1.100 de hectare în spaţii intravilane în întreaga ţară.
Pe lângă participaţia de 45% din UniCredit Ţiriac Bank, grupul Ţiriac mai controlează prin altele 44% din compania de asigurări Allianz Ţiriac, 25% din servicii de handling pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi 15% din grupul de retail Metro România.
Profitul net consolidat al UniCredit Ţiriac Bank şi UniCredit Consumer Financing a crescut cu 18% în primul trimestru al acestui an, la 72,1 milioane de lei (16,0 milioane de euro), a anunţat banca.
Veniturile operaţionale au atins 375 milioane de lei, cu 0,5% mai mult faţă de primul trimestru al anului trecut, pe fondul avansului cu 9% al veniturilor nete din comisioane şi al evoluţiei pozitive a veniturilor obţinute din tranzacţionare.
Cheltuielile operaţionale s-au plasat la 178 milioane de lei, în urcare cu 4%, ceea ce a condus la obţinerea unui profit operational de 197 milioane de lei, în scădere cu 2,5%. Provizioanele aferente riscului de credit au înregistrat o scădere de 11%, la 112 mil. lei.
Potrivit băncii, rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a atins nivelul de 10%, în vreme ce rentabilitatea activelor (ROA) s-a plasat la 1,1%. Raportul dintre costuri şi venituri a fost 47,4%, în scădere cu 1,3 puncte procentuale faţă de finalul anului 2013. Rata de acoperire cu provizioane a creditelor din bilanţ a crescut faţă de finalul anului 2013, atingând nivelul de 10,7%.
Depozitele atrase de la clientelă s-au plasat la 13,6 miliarde de lei la finalul lui martie. Raportul dintre credite şi depozite a fost de 135%.
Banca se situează cu mult peste limitele impuse de Basel III, atât în ceea ce priveşte rata adecvării capitalului (14,12%), cât şi rata fondurilor proprii de nivel I de bază (13,5% versus 4,5% nivelul reglementat).
UniCredit Ţiriac Bank a încheiat primul trimestrul cu un număr de 188 de sucursale, în timp ce numărul angajaţilor pentru UniCredit Ţiriac Bank şi UniCredit Consumer Financing a ajuns la 3.116.
Grupul UniCredit este prezent pe piaţa din România şi prin intermediul UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing (UCFin) şi UniCredit Business Integrated Solutions (UBIS).
Profitul net individual al UniCredit Ţiriac a scăzut anul trecut cu 57%, la 75,1 milioane lei, rezultatul fiind cu 138 de milioane lei sub câştigul raportat la nouă luni, în condiţiile în care provizioanele la nivelul grupului au urcat în ultimul trimestru cu 312 milioane lei, la 744 milioane lei.
În conformitate cu situaţiile financiare individuale întocmite de UniCredit Ţiriac, banca a înregistrat la 31 decembrie venituri operaţionale totale de 1,384 miliarde lei (313,2 milioane euro), în creştere cu 10,8% faţă de perioada similară a anului trecut.
În acelaşi timp, cheltuielile operaţionale au crescut cu 8,7%, până la 689,1 milioane lei (155,9 milioane euro), iar profitul operaţional s-a plasat la 694,7 milioane lei (157,2 milioane euro), în urcare cu 13% faţă de anul precedent.
Profitul net al băncii a atins nivelul de 75,1 milioane lei, în scădere faţă de finalul anului 2012.
Potrivit raportului directoratului UniCredit Ţiriac, banca a realizat în 2012 un profit net calculat la nivel individual de 173,1 milioane lei.
O istorie bancară nu întotdeauna liniştită
* 30 iulie 1991.
Proaspăt revenit în România după revoluţie, omul de afaceri Ion Ţiriac a înfiinţat Banca Comercială „Ion Ţiriac”. Era prima instituţie bancară cu capital integral privat care apărea pe piaţă după căderea comunismului. Numele fostului tenisman a atras numeroşi investitori persoane fizice, o parte dintre aceştia rămânând captivi în bancă până astăzi, în pofida celor două fuziuni succesive care au avut loc în ultimul deceniu. În 1993 şi Banca Europeana pentru Reconstrutie şi Dezvoltare (BERD) a decis să investească în Banca Ţiriac. BERD a ieşit din Banca Ţiriac după anul 2000. De-a lungul anilor, banca Ţiriac a avut perioade de creştere, dar şi perioade în care omul de afaceri a trebuit să vină cu bani de acasă pentru a majora capitalul ca să acopere pierderile.
* 2001.
Grupul italian UniCredit intră pe piaţa românească prin preluarea filialei locale a grupului turc Demirbank, noua bancă fiind denumită UniCredit România.
* 2005.
Grupul UniCredit a cumpărat conglomeratul german HVB Bank, care deţinea la nivel local banca HVB Bank România. A apărut astfel un gigant european şi un mare grup bancar regional.
* 1 septembrie 2006.
Banca Ţiriac a fuzionat cu HVB Bank România, rezultând HVB Ţiriac Bank.
* 1 iunie 2007.
UniCredit România a fuzionat cu HVB Ţiriac Bank, apărând astfel banca de astăzi UniCredit Ţiriac Bank.
Tranzacţiile bancare au îngheţat pe perioada crizei şi s-au dezmorţit de-abia anul trecut
2005. Banca austriacă Erste Group a cumpărat pachetul majoritar de 62% din acţiunile BCR pentru suma de 3,75 mld. euro. A fost cea mai mare tranzacţie realizată vreodată în sistemul bancar local, statul ca acţionar principal, dar şi minoritarii BERD şi IFC profitând din plin de apetitul austriecilor pentru extindere în regiune în virtutea marelui pariu al integrării în UE şi al convergenţei.
2013. Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a plătit 10,3 mil. euro pentru circa 93,3% din acţiunile ATE Bank, pe scheletul căreia a înfiinţat anul acesta Banca Română de Credite şi Investiţii.
2013. Grupul polonez Getin Holding a preluat pachetul integral de acţiuni al RIB, una dintre instituţiile de credit mici, cu 0,1% cotă de piaţă, tranzacţia constituind poarta de intrare pe piaţă pentru lansarea unor planuri mai ambiţioase.
2014. Fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Capital, a reuşit să finalizeze tranzaţia de preluare a Nextebank, controlată de grupul maghiar MKB.
2014. Bank of Cyprus a vândut 10% din acţiunile Băncii Transilvania pentru suma de 82,5 mil. euro, unul dintre principalii cumpărători fiind SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD.
Italienii erau de mai mult timp gata să bată palma
Federico Ghizzoni, CEO al UniCredit Group, afirma la sfârşitul lunii aprilie că omul de afaceri nu ar fi avut decât să dea un telefon pentru a-şi exprima intenţia de exercitare a opţiunii de vânzare a pachetului de 45% deţinut la UniCredit Ţiriac Bank.
„Avem o relaţie foarte bună, strategică şi îndelungată cu domnul Ţiriac, pe care îl considerăm nu doar un partener, ci şi un prieten. Aşa că nu are decât să ne sune dacă se decide la un moment dat să iasă“, spunea şeful UniCredit.
Italienii au un parteneriat similar şi pe piaţa din Turcia.
Ghizzoni a evitat însă la momentul respectiv să facă un pronostic dacă într-un orizont de timp de cinci ani numele Ţiriac ar mai figura pe sucursalele băncii locale.
Omul de afaceri nu a încasat dividende de pe urma parteneriatului cu UniCredit început în urmă cu şapte ani, deşi banca a raportat profit în fiecare an. Acţionarii au convenit de fiecare dată ca profitul să fie reinvestit. Nici nu au fost nevoiţi să vină cu bani noi de-acasă aşa cum s-a întâmplat în cazul multor altor bănci. Şi profitul net de 75 mil. lei realizat pe 2013 a fost alocat pentru întărirea capitalizării. UniCredit Ţiriac Bank a avut anul trecut o rată de rentabilitate a capitalului (ROE) de 2,7% faţă de o medie de 1,28% la nivelul sistemului bancar.
Parametrii de evaluare au fost stabiliţi acum 8 ani
Când a decis să se asocieze cu HVB şi apoi cu UniCredit, Ţiriac şi-a stabilit şi parametrii de evaluare şi ieşire ulterioară din tranzacţie, luând în considerare un anumit nivel al multiplului raportat la activele nete ale băncii. Conform unor surse bancare, multiplul s-ar situa peste 3, cât erau indicatorii de evaluare a unei bănci la acea vreme. În acest moment indicatorii de evaluare pentru o bancă sunt în cea mai bună variantă activele nete, dacă nu chiar sub acest nivel. Pentru că şi-a stabilit condiţiile de ieşire acum 8 ani, Ţiriac îşi multiplică de peste trei ori valoarea pachetului pe care îl deţine la bancă.