CCR a admis, miercuri, sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind modificarea unui articol din Legea vânătorii. Șeful statului a apreciat că a fost încălcată competența primului for sesizat, Senatul, care nu a dezbătut textul și soluțiile adoptate de Camera Deputațílor.

Pe 17 decembrie 2018, președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, care a fost transmisă de Parlament spre promulgare Președintelui României în data de 28 noiembrie 2018, scrie Mediafax.

Șeful statului a precizat că a fost încălcată competența primului for sesizat, Senatul, care nu a dezbătut textul și soluțiile adoptate de Camera Deputațílor.

„Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 a fost adoptată cu nesocotirea prevederilor art. 61 și ale art. 75 din Constituție, fiind încălcată competența primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul și soluțiile adoptate de Camera Deputaților, cu referire la modificările adoptate după votul din plenul acesteia, amendamente nediscutate în prima Cameră sesizată. În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituționalitate nesocotește și principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament”, se arată în sesizarea președintelui Klaus Iohannis.

Obiectul de reglementare al legii criticate face referire la articolul prin care proprietarului animalelor domestice îi este permis pășunatul, în perioada 6 decembrie și 24 aprilie, dacă acesta este proprietarul sau deține cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deținătorului de teren pe care se pășunează.

„Prin admiterea a 4 amendamente, Senatul a modificat O.U.G. nr. 105/2017 și astfel a eliminat posibilitatea proprietarului animalelor de a pășuna pe terenuri agricole în baza unui acord scris al deținătorului de teren pe care se pășunează. Totodată, a modificat art. 13 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, în sensul: detalierii procedurii de constatare a pagubelor, de evaluare a acestora, precum și de stabilire a răspunderii civile; instituirii unui alt moment de la care se calculează termenul de 30 de zile pentru efectuarea plăților, respectiv de la momentul emiterii deciziei de plată; introducerii unui nou alineat la acest articol, ce prevede că modalitatea de acordare a despăgubirilor, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor se va adopta prin hotărâre a Guvernului”, se mai arată în sesizare.

Astfel, șeful statului a precizat că amendamentele introduse în Senat se îndepărtează în mod substanțial de voința inițiatorului și reprezintă modificări majore ale conținutului formei inițiale a inițiativei legislative.

Citeste si...  Cristian Preda rămâne în PMP, dar se teme de o "autodiscreditare" a dreptei

Potrivit sesizării de neconstituționalitate, Klaus Iohannis a mai punctat că, în cazul de față, Camera Deputaților, adoptând, în calitate de Cameră decizională, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, a sustras dezbaterii și adoptării primei Camere sesizate modificări care vizau aspecte esențiale în structura și filosofia legii, ceea ce contravine art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție.

De asemenea, Klaus Iohannis a invocat în sesizarea de neconstituționalitate către CCR și motive intrinseci.

„Potrivit art. 131 din legea criticată: „ (1) În cazul atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexa nr. 2, soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice, se vor acorda victimei despăgubiri care vor acoperi cheltuielile de spitalizare, cheltuielile de înmormântare, veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate temporară de muncă, de la momentul producerii incidentului, precum și daune morale. (2) Daunele morale acordate prevăzute la alin. (1) vor fi proporționale cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată se va acorda o sumă proporțională cu echivalentul salariului minim pe economie obținut de o persoană în activitate. (3) În cazul decesului, se vor acorda sume compensatorii pentru familia victimei, reprezentând echivalentul unui salariu minim pe economie până la vârsta pensionării.”, se arată în sesizarea către CCR.

În acest context, șeful statului a menționat că primul alineat al acestui articol reia în parte dispoziții cuprinse în Codul Civil cu privire la răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale sau de lucruri, precum și la repararea în concret a acestuia.

Mai mult, președintele a adăugat că normele cuprinse în alin. (2) din legea criticată referitoare la acordarea daunelor morale și în alin. (3) din aceeași lege referitoare la acordarea unei sume compensatorii în cazul decesului sunt neclare din perspectiva corelării lor cu regimul juridic în materie instituit prin Codul Civil.

„În ceea ce privește suma compensatorie ce poate fi acordată în caz de deces potrivit alin. (3) al art. 131 din legea criticată, norma este de asemenea neclară prin raportare la dreptul comun referitor la persoanele îndreptățite la despăgubire în caz de deces, stabilite în art. 1390 și art. 1391 din Cod civil, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituție”, se mai arată în sesizarea președintelui.