Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri la prezentarea raportului de activitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2020, că reanalizarea şi corectarea legilor justiţiei nu mai poate fi amânată şi are încredere că în perioada următoarea cadrul care reglementează activitatea justiţiei din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european.

Klaus Iohannis a mai spus că „reformele atât de aşteptate şi necesare sistemului de justiţie din România se pot realiza prin asumare, curaj, viziune şi profesionalism”.

Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră la prezentarea publică a raportului de activitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2020, un eveniment care am încredere că va deveni o tradiţie instituţională, în spiritul deschiderii sistemului judiciar faţă de societate. Anul 2020 a fost un an al rezilienţei nu doar pentru sistemul de justiţie, ci şi pentru întregul aparat statal, supus unui test fără precedent. Traversăm, încă, o criză globală care şi-a pus amprenta asupra tuturor domeniilor de activitate, inclusiv asupra modului de funcţionare a marilor sisteme publice. Criza generată de pandemia de COVID-19 a impus un răspuns imediat şi urgent inclusiv din partea sistemului judiciar. A fost nevoie astfel de idei, de soluţii noi şi de adoptarea unor măsuri, ori de instituirea unor practici cu totul inovatoare, care, la rândul lor, au scos în evidenţă faptul că unele aspecte considerate până atunci „obişnuite” ori „tradiţionale” în funcţionarea instanţelor de judecată ar trebui regândite”, a afirmat Klaus Iohannis.

Preşedintele a vorbit şi despre eficientizarea procedurilor în justiţiei, într-o perioadă de pandemie care a dus la accelerarea proceselor de digitalizare.

„Dincolo de dificultăţile reale şi inerente, în această perioadă de pandemie au fost accelerate procesele de digitalizare, s-au eficientizat diferite proceduri şi, cel mai important, justiţiabilii şi-au putut exercita drepturile chiar într-un context extrem de complicat, cel al restricţiilor impuse de riscurile epidemiologice. Acestea sunt, în definitiv, câştiguri pentru profesioniştii dreptului, dar, mai ales, sunt câştiguri pentru cetăţeni. În efortul de creare şi promovare a diferitelor instrumente informatice care să îmbunătăţească accesul la justiţie, să simplifice şi să accelereze procedurile judiciare transfrontaliere şi să reducă atât costurile, cât şi sarcinile administrative, s-au intensificat discuţiile pe aceste subiecte şi la nivelul Uniunii Europene. Toate aceste demersuri vizează garantarea dreptului la un proces echitabil şi a liberului acces la justiţie pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru grupurile defavorizate sau persoanele vulnerabile. În mod evident, şi în România este imperios să se accelereze reformele necesare sistemului judiciar. Cu precădere digitalizarea şi asigurarea infrastructurii aferente vor îmbunătăţi comunicarea şi schimbul de documente între toate părţile implicate în actul de justiţie”, a completat şeful statului.

El a vorbit şi despre corectarea legilor justiţiei, lucru care nu mai poate fi amânat, şi pentru asta e nevoie de dezbateri ample în Parlament.

„În anul 2020, cetăţenii şi-au exprimat fără echivoc, prin vot, opţiunea pentru reforme şi consolidarea principiilor statului de drept. În acest context, reanalizarea legilor justiţiei nu mai poate fi amânată. Am încredere că, în perioada următoare, cadrul care reglementează activitatea justiţiei din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european. Pentru aceasta, sunt necesare dezbateri ample în Parlament, la care să participe nu doar reprezentanţii profesiilor implicate în actul de justiţie, ci şi reprezentanţi ai mediului universitar sau profesionişti din domeniul drepturilor omului. Îmi exprim speranţa că, în urma acestui dialog, vor fi corectate intervenţiile legislative controversate din ultimii ani şi vor fi adoptate soluţii adaptate noilor realităţi juridice şi sociale. Acest proces este şi ocazia de a valorifica recomandările organismelor europene şi de a pune în acord soluţiile legislative declarate neconstituţionale cu jurisprudenţa instanţei constituţionale. Corectarea legislaţiei şi asigurarea unui cadru predictibil de funcţionare nu sunt singurele demersuri de care sistemul de justiţie are nevoie. Echilibrarea repartizării resurselor umane şi, implicit, a volumului de activitate, modernizarea infrastructurii instanţelor, crearea unei culturi a dialogului şi a colaborării între actorii sistemului judiciar sunt doar câteva aspecte care necesită atenţia factorilor decizionali”, a explicat preşedintele Iohannis.

Acesta a adăugat că ÎCCJ are responsabilitatea de a fi un motor al unor reforme în sistemul de justiţie care nu mai pot întârzia.

„Prin rolul său consacrat la nivel constituţional, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are posibilitatea, dar şi responsabilitatea de a fi un motor al unor reforme care nu mai pot întârzia în sistemul judiciar. Creşterea calităţii actului de justiţie, aplicarea unitară a legii, soluţionarea dosarelor în termene rezonabile rămân deziderate actuale. O abordare proactivă în folosirea mecanismelor procedurale de care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune pentru realizarea unei practici unitare este de natură să asigure cetăţenii că legea este egală pentru toţi şi aplicată echitabil de către toate instanţele de judecată. Judecătorii sunt cei care induc la nivelul oricărei societăţi democratice un profund sentiment de dreptate în rândul membrilor săi. Judecătorii sancţionează abuzul de putere şi menţin un echilibru între interesele divergente care apar inevitabil în comunităţile noastre. Fiecare decizie justă, în care legea este aplicată în litera şi, mai ales, în spiritul său, contribuie la interiorizarea acestor principii, la receptarea lor în viaţa societăţii. Independenţa justiţiei este şi trebuie să rămână un principiu de la care nimeni să nu se abată”, a mai spus şeful statului.

Preşedintele a mai declarat că îşi doreşte un dialog constructiv între toţi actorii relevanţi, iar acest lucru să fie fundamentul pe care este construită o viziune pe termen lung care va creşte calitatea actului de justiţie.

„Reformele atât de aşteptate şi necesare sistemului de justiţie din România se pot realiza prin asumare, curaj, viziune şi profesionalism din partea tuturor celor chemaţi, prin prisma competenţelor lor, să îmbunătăţească procedurile, mijloacele şi condiţiile în care oamenii îşi caută dreptatea. Îmi doresc ca dialogul constructiv dintre toţi actorii relevanţi să devină o practică curentă şi să constituie fundamentul pe care se construieşte o viziune pe termen lung de creştere a calităţii actului de justiţie. În final, doresc să vă felicit pentru efortul susţinut din ultimul an în realizarea misiunii nobile pe care Constituţia v-a încredinţat-o, pentru poziţiile constructive şi apărarea valorilor care vă ghidează activitatea şi să vă reasigur de tot sprijinul meu în acest demers de consolidare a unui sistem de justiţie modern, independent şi în promovarea valorilor statului de drept. Vă doresc mult succes şi sănătate în anul 2021”, a conchis preşedintele Klaus Iohannis.

Citeste si...
Dăncilă spune ca Iohannis pune in pericol 500 de milioane de europeni

ŞTIREA INIŢIALĂ Administraţia Prezidenţială anunţă în agenda preşedintelui,pentru miercuri, la ora 12:00, ”participare la evenimentul de prezentare a raportului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în anul 2020”.

În urmă cu un an, la bilanţul activităţii ICCJ, preşedintele Iohannis afirma Preşedintele că în ultimii ani justiţia din România a fost supusă unor încercări de subordonare faţă de politic, dar la aceste provocări răspunsul societăţii româneşti a fost „pe măsură”. Astfel, democraţia noastră s-a maturizat, iar românii au fost alături de magistraţi, acestea reprezentând câştiguri care trebuie protejate şi consolidate, a adăugat el. „În ciuda tuturor provocărilor, sunt incontestabili paşii uriaşi pe care România i-a făcut în direcţia unei justiţii independente, funcţionale şi moderne”, a spus Iohannis.

„O societate se dezvoltă şi îşi atinge potenţialul atunci când cetăţenii săi se simt protejaţi şi ştiu că, ori de câte ori le sunt puse în pericol drepturile şi libertăţile, îşi vor găsi dreptatea în instanţele de judecată. Misiunea veritabilă a justiţiei este cea de serviciu public şi, tocmai de aceea, legislaţia şi modul în care funcţionează întreaga construcţie instituţională trebuie să aibă în centru cetăţeanul şi apărarea lui de abuzuri”, a afirmat Iohannis, miercuri, în discursul ţinut la prezentarea raportului de activitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în anul 2019.

„În ultimii ani, justiţia din România a fost supusă unor încercări de subordonare faţă de politic. La aceste provocări, răspunsul societăţii româneşti a fost pe măsură. Democraţia noastră s-a maturizat, iar românii au fost alături de magistraţi, exprimându-se în mod clar pentru valorile europene, statul de drept şi pentru o ţară în care legea este aceeaşi pentru toţi. Sunt câştiguri majore pentru România, pe care avem obligaţia să le protejăm şi să le consolidăm”, a afirmat atunci şeful statului.

Potrivit acestuia, independenţa justiţiei, crearea unui cadru legislativ corect şi predictibil sunt deziderate care trebuie urmărite neabătut, indiferent de dificultăţi.

Iohannis a menţionat că volumul mare de activitate al instanţei, complexitatea dosarelor, instabilitatea legislativă sau presiunile politice sunt câteva dintre provocările constante cu care ICCJ s-a confruntat pe parcursul ultimilor ani. El a mai spus că eforturile ICCJ de a face propria jurisprudenţă mai accesibilă reprezintă un pas foarte important pentru prevenirea situaţiilor litigioase.