Preşedintele Iohannis a semnat joi decretele de numire a procurorilor propuşi de ministrul Justiţiei în fruntea marilor parchete, în ciuda avizelor negative date de CSM şi a recomandărilor Comisiei Europene de a se ţine cont de acestea

Preşedintele Klaus Iohannis i-a numit joi în funcţiile de procurori-şefi pe Gabriela Scutea la Parchetul General, pe Crin Bologa la Direcţia Naţională Anticorupţie şi pe Giorgiana Hosu la DIICOT. Şeful statului a ignorat astfel avizele negative primite de Gabriela Scutea şi Giorgiana Hosu de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), asta deşi Comisia Europeană a subliniat în mod repetat în ultimele rapoarte MCV ca aceste avize să fie respectate.

De altfel, liderul USR, Dan Barna, a caracterizat decizia şefului statului drept „dezamăgitoare” şi a spus că şeful statului trebuie să explice de ce a ales să nu respecte regulile pe care le-a impus PSD-ului. În replică, Ludovic Orban, a amintit că şi Laura Kovesi a avut aviz negativ din partea CSM-ului şi totuşi a fost numită în funcţia de procuror general al României pentru a doua oară. Prezent la Bruxelles, şeful statului a susţinut că a ţinut cont de propunerile ministrului Justiţiei şi că avizul CSM i s-a părut „uşor superficial”. „Am avut, pe de o parte, propunerile ministrului, foarte bine motivate, iar pe de altă parte avizul CSM, uşor superficial. Am considerat propunerile ministrului corecte.

S-a încheiat interimatul la marile parchete, care nu a permis procurorilor să-şi facă treaba aşa cum trebuie. Au fost trei candidaţi foarte buni, pe care mi-a făcut plăcere să-i numeasc pe funcţii”, a spus Iohannis. Întrebat de jurnalişti cu privire la recomandarea MCV de a ţine cont de avizul CSM, şeful statului a precizat că a respectat această recomandare. „Mi-am făcut timp. Am citit ce a scris CSM”, a spus el. Avem de a face cu un dublu limbaj Experţii în Drept, dar şi comentatorii politici susţin că, în ciuda unui proces de selecţie transparent, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu nu a respectat bunele practici.

„Evident, preşedintele nu este obligat să ţină seamă de avizul CSM. Însă, dincolo de aspectul strict legal, ar fi normal ca o instituţie să ţină seama de ce zice altă instituţie. Doar nu le-am inventat doar de a ne afla în seamă. Am făcut acest CSM ca garant al independenţei justiţiei, ca mod de verificare şi control al decidentului politic, nu ca să ne aflăm în treabă. Din păcate în ultimii ani au fost tot felul de situaţii unde regulile au fost întinse la maxim. Evident, dacă acest lucru i-a mers lui Tudorel Toader, îi ţine şi lui Cătălin Predoiu”, este de părere Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale. La rândul lui, analistul politic Adi Zăbavă constată că în această situaţie avem de aface cu un dublu limbaj.

„Atunci când avizele CSM, recomandările MCV, prevederile legale şi bunele practici sunt folosite doar când sunt utile puterii politice – vorbim de un caz clar de dublu limbaj. Modul în care s-a încheiat tot acest proces de selecţie al procurorilor-şefi contravine cu poziţia critică pe care o avea faţă de fosta guvernare. Este dezamăgitor, pentru că deşi s-a pornit cu un proces de selecţie cât se poate de transparent, acest lucru nu s-a dovedit sinonim cu bunele practici în materie”, este de părere analistul politic, Adi Zăbavă. Dan Barna: „O greşeală greu de explicat şi dezamăgitoare” Liderul USR a criticat decizia preşedintelui Iohannis şi a susţinut că ministrul Justiţiei dar şi şeful statului trebuie să explice ţării „de ce regulile sunt bune doar când trebuie să le aplice alţii”. „Numirea unor şefi de parchete fără avizul CSM e o greşeală greu de explicat şi dezamăgitoare.

Într-o Românie normală, procurorii şefi nu pot fi numiţi fără avizul CSM. Asta susţinea şi preşedintele Iohannis şi PNL când Tudorel Toader a propus-o de trei ori pe Adina Florea la şefia DNA, în ciuda avizului negativ al CSM. Astăzi, preşedintele Iohannis a numit doi procurori şefi, fără aviz CSM. Ministrul justiţiei şi preşedintele României trebuie să vină în faţa românilor şi să explice de ce atâta grabă. Şi, mai ales, de ce regulile sunt bune doar când trebuie să le aplice alţii. Politicienii nu ar trebui sa aibă cel mai important cuvânt în acest proces. Miza este colosală pentru justiţia şi pentru democraţia noastră”, a declarat Dan Barna, preşedintele USR.

Citeste si...  Paradox: Chiar dacă rata inflaţiei s-a diminuat,3,9% alimentele s-au scumpit

În replică, premierul Ludovic Orban a susţinut că procesul de selecţie a fost unul obiectiv, amintind de faptul că şi fosta şefă DNA, Laura Kovesi, a primit aviz negativ la numirea în fruntea Parchetului General. „Vă reamintesc că şi Laura Codruţa Kovesi a obţinut aviz negativ şi când a fost propusă procuror general, şi când a fost propusă procuror-şef la DNA. Este o procedură, avizul CSM a fost acordat. Se ştie că CSM este instituţia care conform Constituţiei e implicată în această procedură. Eu consider că propunerile sunt corecte, rezultul unui proces de selecţie obiectiv, fără partizanat (…) Numirea lor pune punct unor interimate care afectau activitatea parchetelor”, a declarat liderul liberalilor.

Comisia Europeană a recomandat expres respectarea avizelor negative ale CSM Prin numirea procuroarelor Gabriela Scutea şi Georgiana Hosu la şefia Parchetului General, respectiv DIICOT, în ciuda avizelor negative date de procurorii CSM, atât preşedintele Iohannis, dar şi ministrul Justiţiei au ales să ignore recomandările Comisiei Europene, incluse în raportul MCV. Experţii europeni nu doar că recomandau ca Secţia pentru procurori a CSM să aibă un rol „esenţial şi proactiv” în procesul de numire a procurorilor şefi, dar atrăgeau atenţia şi asupra riscurilor pe care le prezenta „concentrarea puterii în mâinile ministrului justiţiei”. Experţii comisiei cereau în mod expres, în raportul din 2018, „respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor”.

De altfel, chiar şeful statului invoca avizul negativ dat de CSM Adinei Florea când a fost propusă de ministrul Tudorel Toader la şefia DNA, pentru a refuza numirea. „Avem un aviz negativ de la CSM, aviz care conţine câteva lucruri care trebuie să ne dea foarte, foarte mult de gândit. Nu voi accepta nimic ce reprezintă un pas înapoi în lupta anticorupţie din România”, declara preşedintele Iohannis în noiembrie 2018. Ministrul Justiţiei, avocatul lui Scutea şi Hosu la Cotroceni Însă ministrul Cătălin Predoiu, în menţinerea celor trei propuneri pentru şefia parchetelor, a criticat avizele negative date de CSM susţinând că sunt mai degrabă „procese de intenţie”. În ceea ce o priveşte pe Gabriela Scutea, ministrul susţine că argumentele procurorilor CSM sunt neîntemeiate.

„Candidata a dat dovadă de o cunoaştere la nivel de excelenţă a problematicii ridicată de managementul juridic şi judiciar. O simplă lectură a Proiectului de management demonstrează aceste calităţi, unanim apreciat de membri comisiei. În acest context, sunt cel puţin surprinzătoare concluziile Secţiei pentru procurori, care exprimă puncte de vedere în domenii în care nu deţin expertiză similară unui specialist în management şi comunicare”, susţine ministrul Predoiu. Acesta a criticat şi avizul negativ primit de Giorgiana Hosu, susţinând că răspunsurile acesteia în faţa CSM au avut o pondere prea mare şi că nu a fost evaluată şi după proiectul ei de management. „Relativ la capacitatea de comunicare publică a candidatei, argumentaţia Secţiei este cantonată pe «cazul Ţăndărei», în condiţiile în care «emoţia publică» a fost generată de soluţia pronunţată de o instanţă de judecată, respectiv de o hotărâre judecătorească, în legatură cu care un comunicat al Ministerului Public, respectiv al DIICOT, ar fi scandalizat judecătorii. «Necunoaşterea realităţii infracţionale» din România, nu poate fi imputată candidatei, procuror de carieră, cu vechime şi experienţă considerabile în sistem”, a susţinut ministrul Predoiu.

Procurorii CSM citaţi la Secţia Specială după avizele negative Săptămâna aceasta mai mulţi procurori din CSM au fost citaţi la Secţia Specială, chiar de către Adina Florea, într-un dosar aflat pe rolul SIIJ încă din 2018. Într-un comunicat de presă , procurorii CSM au susţinut că „citarea a doi membri la foarte scurt timp după emiterea avizelor pentru propunerile ministrului, în cauze aflate pe rolul SIIJ încă din 2018, precum şi scurgerea în media a informaţiilor (…) reprezintă un factor de presiune şi de decredibilizate instituţională”. Aceştia au anunţat că vor sesiza Comisia Europeană cu privire la aceste împrejurări.