Preşedintele Klaus Iohannis a convocat la Palatul Cotroceni, pe ministrul Sănătăţii, pe preşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, prof. dr. Dorel Săndesc şi şeful Secţiei Anestezie şi Terapie Intensivă I, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila” Bucureşti, col. dr. Dan Corneci. La şedinţă vor fi discuţii de evaluare şi prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19, transmite Administraţia Prezidenţială.

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis a convocat la Palatul Cotroceni, o şedinţă de evaluare şi prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19 cu Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, Preşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, Prof. Dr. Dorel Săndesc, şi Şeful Secţiei Anestezie şi Terapie Intensivă I, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila” Bucureşti, Col. Dr. Dan Corneci”, arată anunţul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:

Bună seara!

Am avut astăzi o întâlnire cu Premierul Ludovic Orban și cu miniștrii cu atribuții în domeniul gestionării fondurilor europene pentru a analiza stadiul pregătirii Planului Național de Redresare și Reziliență.

După cum știți, în urma unor negocieri foarte dificile, am obținut la reuniunea Consiliului European din luna iulie circa 80 de miliarde de euro, fonduri europene destinate României, pentru următorii 9 ani.

O parte importantă dintre aceste fonduri, peste 30 de  miliarde de euro, o vom folosi pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie de COVID-19, în baza Planului Național de Relansare și Reziliență.

Acest Plan va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor și vor exista, bineînțeles, anumite condiționalități în utilizarea acestor fonduri.

Este vorba, în principal, de asigurarea reformelor structurale, de digitalizare, de garantarea tranziției climatice. Toate acestea sunt necesare pentru a permite economiilor noastre să se dezvolte durabil, pe termen mediu și lung.

Fondurile la care mă refer, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructura energetică și de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administrație.

Sunt fonduri care vor permite investiții majore în educație și sănătate. Toate aceste proiecte vor avea consecințe benefice palpabile pentru români și vor contribui semnificativ la creșterea calității vieții fiecăruia dintre noi.

Tocmai de aceea, în cadrul întâlnirii de astăzi, am discutat despre modalitățile concrete prin care România va putea accesa integral și utiliza cât mai eficient aceste fonduri.

Am stabilit douăsprezece direcții prioritare, respectiv: sănătate, educație, digitalizare și securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri și antreprenoriat, cercetare-inovare, precum și creșterea capacității de reziliență în condiții de criză în domeniul sanitar și alimentar.

Aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principali ai Planului Național de Redresare și Reziliență, și anume: I – Tranziția Verde și combaterea schimbărilor climatice; II – Serviciile Publice, dezvoltarea urbană și valorificarea patrimoniului și, nu în ultimul rând, III – Competitivitate economică și reziliență.

Când spun că am încredere că Guvernul actual va reuși să obțină banii puși acum la dispoziție de Uniunea Europeană mă bazez pe fapte, nu pe opinii.

Atragerea de fonduri europene este deja la un nivel mult mai bun decât în guvernările anterioare. Cifrele vorbesc de la sine. Sumele atrase de România din fonduri europene în ultimele 12 luni însumează 4,1 miliarde de euro, la care se adaugă și plățile directe în agricultură. Asta înseamnă că, într-un singur an, rata absorbției a crescut de la 32% la 46%.

Vă dau ca exemple de proiecte realizate linia de metrou „Drumul Taberei – Eroilor” și conexiunea feroviară Gara de Nord – Aeroportul Otopeni.

Tot în acest an, cu eforturi semnificative, au fost deblocate proiecte majore de transport precum Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania, drumul expres Craiova – Pitești, ori Centura Bucureștiului. Și acestea sunt doar o parte dintre obiectivele majore de infrastructură a căror finanțare a fost deblocată.

O altă zonă extrem de importantă, în care fondurile europene sunt vitale, este sănătatea.

În acest an, au fost încheiate contractele de finanțare pentru spitalele regionale din Craiova, Iași și Cluj-Napoca și au fost inițiate procedurile legale pentru contractele de achiziție publică necesare realizării proiectului tehnic de execuție.

Valoarea totală a acestor proiecte este de 1,6 miliarde de euro, iar capacitatea de spitalizare totală care se realizează este de peste 2.500 paturi.

În fine, un ultim exemplu, în acest an a avut loc deschiderea unui apel de proiecte în valoare de 235 milioane de euro pentru înființarea și extinderea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale.

Criza epidemiologică actuală ne-a arătat că Uniunea Europeană în ansamblu, dar și noi, fiecare țară membră în parte, trebuie să ne adaptăm cât mai bine la procesul de schimbare pe care îl parcurgem, pentru a deveni cât mai competitivi și mai eficienți.

De aceea, resursele financiare pe care le avem la dispoziție trebuie utilizate în mod inteligent, iar România tocmai asta își propune să facă.

Dacă dumneavoastră din sală aveți întrebări, poftiți!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Bună seara, domnule Președinte! Plecând de la ceea ce se întâmplă în Vest – spre exemplu, în Germania, cancelarul Angela Merkel anunța o carantină națională mai puțin drastică pentru patru-șase săptămâni, mai puțin drastică decât cea din martie; de asemenea, Franța urmează să anunțe astăzi o carantină națională timp de o lună -, în condițiile în care și în România crește numărul de cazuri și de decese de la o săptămână la cealaltă, cât ar trebui să mai așteptăm pentru noi restricții?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vedeți că aflăm de la buletinele de știri, și de la dumneavoastră și de la alții, că la noi pandemia este în extindere. Dar, în realitate, lucrurile la noi au fost gestionate până acum bine. Chiar statele despre care vorbiți au un număr de cazuri mult, mult, mai mare ca noi, chiar raportat și la populație. Și, din păcate, deja s-a ajuns în unele state europene să se ia măsuri drastice. Noi nu ne dorim acest lucru. De aceea, de fiecare dată spun și autorităților, și românilor, să combată eficient extinderea acestei epidemii. Noi, fiecare, cu mască, distanță, igienă, autoritățile cu măsurile care au fost impusă, iar sistemul sanitar cu ce am discutat, chiar ieri, cu extinderea capacităților, de exemplu la terapie intensivă, lucru care se realizează. Vă amintiți că am arăta ieri, de la începutul pandemiei până acum, practic, numărul de locuri la terapie intensivă s-a dublat și nu ne dorim un așa numit lockdown. Deocamdată situația nu ne duce cu gândul la o carantină sau la un lockdown.

Jurnalist: Domnule Președinte, la începutul lunii august, când aveam aproximativ 1.000 de cazuri pe zi de COVID-19, arătați cu degetul către Avocatul Poporului, Curtea Constituțională, dar și către majoritatea parlamentară, spunând cumva că aceștia sunt vinovați pentru creșterea numărului de cazuri. Acum, când avem peste 5.000 de cazuri pe zi, cine considerați că se face vinovat pentru acest lucru? Are Guvernul vreo responsabilitate pentru faptul că au crescut destul de mult aceste cazuri de COVID și în acest context cum vedeți faptul că Unifarm ține, în acest moment, în depozite aproximativ 200 de ventilatoare și câteva milioane de echipamente de protecție care ar fi totuși necesare în acest moment și nu sunt folosite? Mulțumesc!

Președintele României: În ce privește situația de la Unifarm, cu siguranță acele ventilatoare, măști și așa mai departe, trebuie puse în circulație și folosite acolo unde este nevoie de ele, și sunt convins că asta se va întâmpla în viitorul apropiat. În ce privește numărul de bolnavi, suntem în pandemie și ceea ce s-a putut face s-a făcut. Nu cred că trebuie să căutăm acum vinovați. Noi trebuie să căutăm soluții pentru a evita răspândirea necontrolată a bolii în populație.

Jurnalist: Bună seara, domnule Președinte! Aș vrea să vă aduc în atenție o diferență foarte mare înregistrată la rata de infectare în municipiul București și dacă îmi permiteți o să precizez cifre concrete. Vorbim despre ziua de luni, atunci când aveam o rată de infectare 3,51 la mia de locuitori. A scăzut la 3,18 ieri. Asta ar însemna, la populația anunțată oficial, mai puțin cu 679 de cazuri, însă necomunicate oficial. Astăzi această rată de infectare a urcat brusc la 3,81. Înseamnă un plus de 1.384 de cazuri, dar au fost anunțate oficial doar 744. Redacția noastră a încercat în mod repetat, și iar o să vă subliniez în mod repetat, să obțină informații de la instituțiile abilitate cu privire la cifrele concrete în baza cărora se calculează această rată de infectare. Am încercat să vorbim cu cei de la Grupul de Comunicare Strategică, am fost trimiși la Direcția de Sănătate Publică, însă nici acolo nu am obținut niciun răspuns. Pentru că ați făcut în repetate rânduri apel la transparență, aș vrea să vă întreb dacă în acest caz se impune o mult mai mare transparență, astfel încât să putem avea și noi cifrele în baza cărora să putem observa evoluția pandemiei. Mulțumesc!

Președintele României: Cu siguranță este de dorit să avem aceleași date de la toate instituțiile. Voi verifica de ce apar aceste discrepanțe. Însă vreau să vă explic un pic ce trebuie să citim și ce nu trebuie să citim în aceste raportări. Datele prezintă fluctuații mari de la o zi la alta. Pandemia nu se răspândește matematic.

Pandemia se răspândește prin contact de la persoană la persoană, ba mai mult, ba mai puțin, noi toți sperăm că mai puțin, dacă măsurile care au fost impuse vor da rezultate bune. Pe de altă parte, știm cu toții că numărul de testări este diferit de la o zi la alta și în weekend în mod natural numărul de testări este ceva mai mic, de acolo apar alte fluctuații. Ceea ce însă mă îngrijorează este numărul de internări, numărul de persoane la terapie intensivă și, da, regretabil, numărul de decese. Și aici este clar că avem de-a face cu o provocare și în zona de prevenție, care ține de noi – mască, distanță -, dar și în zona spitalicească, unde persoanele care ajung în stare gravă sunt tratate la terapie intensivă.

Jurnalist: Bună seara, domnule Președinte! Președinta Comisiei Europene a solicitat astăzi țărilor membre ale Uniunii Europene măsuri îndrăznețe și o mai bună coordonare. Ce măsuri îndrăznețe ia România pentru salvarea de vieți?

Președintele României: Am constatat că doamna Președinte ne îndeamnă să găsim măsuri îndrăznețe. Aceste măsuri îndrăznețe sunt cele pe care le ia fiecare stat membru, în funcție de evoluția pandemiei. Nici unii dintre noi nu stăm și așteptăm ceva de undeva. Noi analizăm datele și luăm măsurile care sunt propuse de experții recunoscuți în domeniu. Este însă adevărat că la nivel european căutăm să ne punem de acord cu aceste măsuri, în special cu închideri-deschideri de granițe, facilitarea transportului de mărfuri, întrajutorarea între sistemele sanitare. Și pentru a găsi soluțiile cele mai eficiente și în timp util, am convenit la ultimul Consiliu European să avem între consilii reuniuni informale, în sistem videoconferință. Și o astfel de întâlnire va avea loc chiar mâine seară și înainte de acea videoconferință voi face o scurtă declarație ca să înțeleagă lumea de ce ne vedem între consilii în videoconferință. Deci tocmai pentru a încerca să ne punem de acord în privința măsurilor pe care le ia fiecare stat membru.

Jurnalist: Bună seara, domnule Președinte! Sâmbătă seara, Realitatea Plus a difuzat în exclusivitate imagini cu Marcel Ciolacu, președintele PSD și președintele Camerei Deputaților, care era însoțit de alte 10 persoane la restaurantul unei pensiuni din județul Buzău. Acesta a recunoscut că a greșit, și-a cerut scuze și a anunțat că va plăti amenda. Totodată, a lansat o acuzație. Spunea că, în opinia sa, poliția a acționat cu dublă măsură și într-o postare pe pagina sa de Facebook susține că Guvernul a folosit poliția în scop politic. Un martor ocular, care a fost prezent în acel loc, declara la Realitatea Plus, că se discuta despre posibilitatea amânării alegerilor. Vă întreb dacă considerați într-adevăr că în acest caz poliția a acționat în scop politic și dacă considerați că alegerile mai pot fi amânate, dat fiind faptul că și luni, și ieri ședințele de birou permanent de la Senat nu s-au ținut pentru că PSD nu a mai avut majoritate.

Președintele României: Dați-mi voie să fac o introducere puțin politică. Din fericire, acum în pandemie, este PNL la guvernare și împreună cu mine căutăm și găsim măsurile adecvate, găsim proiecte, găsim oportunități pentru a preveni răspândirea acestei boli și pentru a găsi metodele cele mai bune pentru a trata bolnavii. Cum credeți că ar fi fost o guvernare PSD, dacă conducerea PSD nu respectă cele mai elementare norme? Cât poate să fie de greu și pentru un PSD-ist să-și pună o mască dacă așa este regula pentru toată lumea? Vă dați seama că nu prea îi interesează și dacă am fi avut un guvern PSD în această pandemie vă spun că ar fi fost foarte, foarte rău. În ceea ce privește acuzațiile de poliție politică, este rizibil. Probabil o persoană văzând ce fac PSD-iștii acolo a fost foarte supărată și a sesizat chestiunea, a venit poliția la sesizare, i-a găsit pe PSD-iști discutând în interiorul restaurantului fără mască, fără să respecte distanța, deci încălcând flagrant toate normele la care ceilalți români se supun. De unde se vede încă o dată că PSD nu s-a reformat. PSD ne povestește tot felul de lucruri frumoase, am văzut chiar că l-au trimis pe doctorul Rafila să prezinte un program de sănătate, dar pe ei de fapt nu-i interesează deloc aceste lucruri. Pe ei îi interesează să-și vadă interesul lor, al PSD-iștilor. Iar despre ce au discutat, nu știu, însă alegerile vor avea loc pe 6 decembrie.

Citeste si...
Băncile din Grecia se redeschid după aproape o lună. TVA majorat cu 10 procente

Jurnalist: Domnule Președinte, principalul criteriu după care se impun restricții în plan local de către autoritățile locale este, știm cu toții, rata de incidență, rata de infectare. Colegii de la G4 Media au realizat o analiză pe baza datelor oficiale furnizate de Grupul pentru Comunicare Strategică din care rezultă că județele care au depășit rata de infectare de trei la mie prelucrează mii de teste zilnic, în timp ce în județele care sunt în zonă verde abia se ajunge la câteva sute. Avem și un județ, județul Giurgiu, care prelucrează 80-100 de teste pe zi. Și atunci, întrebarea, domnule Președinte, este cât de relevant, cât de eficient, până la urmă, este acest criteriu? Dacă nu considerați că el ar trebui schimbat, dat fiind că unele județe descoperă foarte puține cazuri, deci au tot timpul o rată de incidență mică, pe când alte județe, care prelucrează foarte multe teste, au rata de incidență mare și ele trebuie să închidă restaurante, să impune obligativitatea măștii, etc. Deci, trebuie schimbat, în opinia dumneavoastră, sistemul? Cât de relevant este și dacă, totuși, nu cumva e cazul ca Guvernul – fie el în campanie electorală și nu dorește să anunțe măsuri, și să-și asume măsuri nepopulare – nu ar trebui, totuși, să ia decizia importantă de închidere, de anunțarea obligativității măștii pe întreg teritoriul național, dat fiind acest sistem destul de ciudat care funcționează azi în România?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acest sistem pe care l-ați prezentat succint este un sistem care a fost elaborat de experți recunoscuți de la noi și care se bazează pe criterii obiective. Sigur, putem să ne întrebăm cât de perfect este sistemul. Cred că nu există nici un sistem perfect în pandemie, însă, până în momentul de față se vede că aceste criterii au reflectat destul de acurat realitatea din teren. Dar am preluat întrebarea dumneavoastră și o voi da mai departe la grupul de experți.

Jurnalist: Dar considerați că e eficient și trebuie menținut sau că ar trebui schimbat, dat fiind această realitate cu diferența mare între județe?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Voi da întrebarea mai departe la grupul de experți.

Jurnalist: Intrăm în logica medicinei de dezastre – anunța șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, domnul Raed Arafat. În această situație România își mai permite să aștepte să vadă care vor fi rezultatele restricțiilor luate în alte țări, cum ar fi, de exemplu, restricțiile de circulație pe timp de noapte, pentru că, ne reamintim, la începutul acestei săptămâni, menționa premierul Ludovic Orban că de cele mai multe ori răspândirea virusului este cauzată și de acele petreceri care au loc în timpul nopții, însă deocamdată nu ar lua nicio măsură în privința restricțiilor de circulație noaptea până când nu o să vadă care sunt rezultatele din celelalte țări care au luat deja acea măsură?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, măsurile care au fost luate au fost discutate și propuse de experți recunoscuți din domeniu. Nu s-a discutat restricționarea circulației pe timp de noapte. Acum, eu personal nu cred că circulația pe timp de noapte răspândește pandemia, ci petrecerile pe timp de noapte – care, după cum știm, au fost interzise. Dar, după orice set de restricții care se introduce, trebuie așteptată reacția sistemului. Nu putem să introducem în fiecare zi restricții noi fără să urmărim ce efect au, fiindcă până la urmă aceste restricții nu sunt un joc politic, aceste restricții se propun de către experți pentru a domoli extinderea pandemiei. Și atunci, după ce se hotărăște un set de restricții, trebuie să așteptăm o perioadă – experții spun cel puțin două săptămâni – să vedem ce efect au aceste restricții. Fiindcă noi nu dorim să distrugem viața oamenilor, noi dorim să luăm fix atâtea măsuri și să impunem atâtea restricții cât sunt necesare pentru a domoli extinderea acestei pandemii. Și după ce avem rezultatele, după un set de restricții, experții le analizează cu mare atenție, cu simțul răspunderii și propun un nou set sau păstrarea setului de restricții.

Jurnalist: De când am trecut de la starea de urgență la starea de alertă, masca a devenit obligatorie în spațiile închise. Încă de atunci, mesajul dumneavoastră către români a fost să poarte masca, să păstreze distanța fizică și să se spele pe mâini. Însă acest îndemn este refuzat de corona-sceptici. Astfel, pentru cei care consideră că virusul nu există, care sunt argumentele dumneavoastră pentru a-i convinge ca măcar să respecte aceste măsuri, astfel încât să nu devină un vector de transmitere comunitară?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Persoane care nu cred în nimic sau nu cred în boli sau nu cred în vaccinuri există peste tot. Nu este un număr mare și e regretabil că nu se lasă convinși de evidențe. Este suficient să ne uităm la ce se întâmplă în spitale, la numărul mare de persoane care ajung la terapie intensivă și, da, regretabil, la numărul mare de decese din cauza acestei boli. Constat că foarte mulți români, majoritatea românilor, respectă normele impuse. Pe mine mă revoltă dacă persoane publice, cum sunt cei din conducerea PSD, care înțeleg foarte bine pericolul, refuză să respecte aceste norme și fac întâlniri în interiorul restaurantelor fără să poarte mască. Așa ceva este revoltător. Și tuturor celor care nu cred în această boală le recomand să se uite un pic la știri să vadă ce se întâmplă în spitale și să întrebe persoane care au avut în familie astfel de cazuri.

Jurnalist: Domnule Președinte, prefectul a anunțat că se ia în calcul carantinarea unor zone din Capitală. Vi se pare viabilă această propunere?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu am auzit această propunere și ca atare nu o comentez.

Jurnalist: Aveți pe masă un proiect foarte important, cerut de mulți și așteptat de mulți. Mă refer la proiectul prin care statul român ar urma să deconteze victimelor Colectiv tratamentul necesar pe durata întregii vieți. Întrebarea mea este ce veți face dacă veți promulga legea și dacă considerați că în cinci ani de la tragedie s-a schimbat ceva și am învățat ceva?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cu siguranță că lucrurile s-au schimbat și am învățat ceva, cel puțin politicienii mai responsabili au învățat ceva de aici.

Iar dacă vă referiți la Colectiv, da, într-adevăr vineri se împlinesc cinci ani de la tragedia de la Colectiv și pot să vă spun în premieră că exact vineri, când se împlinesc cinci ani, voi promulga legea despre care ați vorbit, deci, legea care permite extinderea perioadei pentru cei care au avut de suferit.

Jurnalist: Ministrul Sănătății a anunțat că la sfârșitul lunii decembrie vor ajunge în țară primele doze de vaccin anti-COVID. De unde va veni acest vaccin și când estimați că va ajunge la populație?

Președintele României: Da, cu toții sperăm. Așa există semnale, că până la sfârșitul anului sau la începutul anului viitor va exista un vaccin. Sau unii spun chiar că vor exista mai multe tipuri de vaccin.

Fapt este că încă nu există un vaccin care are toate autorizațiile necesare, însă informațiile sunt de tipul că este iminentă realizarea unui vaccin. Această formulare – „este iminentă” – ne duce cu gândul spre sfârșitul anului sau începutul anului viitor. Astăzi a declarat Președintele Consiliului European că până la sfârșitul anului sau la începutul anului viitor vor fi disponibile până la patru feluri de vaccin. În aceeași zi, Președinta Comisiei Europene a declarat că înainte de aprilie 2021 nu crede că va fi disponibil un vaccin în cantități relevante. Deci, vedeți, informațiile încă nu sunt foarte certe, dar eu cred că putem să sperăm într-un vaccin în lunile următoare.

Jurnalist: Domnule Președinte, liderii PSD calculează că ar putea chiar câștiga alegerile parlamentare și îl pregătesc pentru funcția de premier pe Sorin Grindeanu. În primul rând, cum vedeți acest nume? Și în al doilea rând: dacă PSD câștigă alegerile parlamentare, veți desemna un premier din partea PSD sau veți forța o majoritate de dreapta?

Președintele României: Această întrebare a mai fost, cred că acum două săptămâni. Pot să vă repet: prima mea opțiune rămâne Ludovic Orban. Iar despre cine va câștiga alegerile, eu cred că alegerile vor fi câștigate de PNL. Dar, sigur, asta este părerea mea și a tuturor sociologilor care fac sondaje. PSD probabil are altă opinie.

Jurnalist: În scurt timp urmează sărbătorile de iarnă, pentru care, știm, foarte mulți români, în fiecare an, își fac planuri să călătorească, să meargă la petreceri, să se întâlnească cu persoanele dragi. Aș dori să vă întreb dacă luați în calcul să decretați stare de urgență pentru perioada sărbătorilor de iarnă, la fel cum au făcut în urmă cu puțin timp și Israel, pentru a limita interacțiunile și deplasările.

Președintele României: Nu am luat în discuție, nu s-a discutat un astfel de demers. Măsurile care au fost luate, restricțiile care sunt în vigoare sunt cele pe care le cunoaștem. Dar, în același timp, eu nu cred că în acest an sărbătorile de iarnă vor fi ca în alți ani.

Cu siguranță, vor fi restricții în vigoare, cu siguranță se va putea călători în mult mai puține locuri – de exemplu, în străinătate este foarte dificil de călătorit din cauza multiplelor restricții care există în diferite state. Și cred că anul acesta ne vom întoarce la ce înseamnă sărbătoarea Crăciunului. Este sărbătoarea în și cu familia.

Jurnalist: Domnule Președinte, acum două săptămâni încurajați Guvernul și Biserica Ortodoxă Română să poarte un dialog direct în legătură cu măsurile necesare în cazul marilor sărbători și a pelerinajelor. Ieri însă Patriarhul Daniel a comparat restricțiile introduse la pelerinajul de Sfântul Dumitru cu ce s-a întâmplat în ultimele zile ale comunismului în România, concluzionând că „umilirea Sfântului Dimitrie cel Nou a fost răsplătită în sensul că regimul a căzut”. Din informațiile dumneavoastră, acel dialog pe care îl solicitați între Guvern și Biserica Ortodoxă a avut loc în această perioadă? Considerați că Biserica ar putea avea un alt tip de mesaj în această perioadă și care ar fi acela?

Președintele României: Da, eu cred în continuare că este nevoie de aprofundarea dialogului între părți și cred că se poate ajunge la o colaborare care, în definitiv, este în interesul românilor, indiferent de religia pe care o practică.

Jurnalist: Înainte de a formula întrebarea, aș dori să apelez la memoria dumneavoastră și să vă întreb dacă, în calitate de primar, ați fost vreodată acționar în vreo firmă care a făcut afaceri cu Primăria?

Președintele României: Eu nu am fost niciodată acționar la niciun fel de firmă.

Jurnalist: Bun. În acest context, vă aduc în atenție cazul reputatului Virgil Musta, cel care este șef de secție la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara, și purtător de cuvânt – și are mesaje foarte corecte în ceea ce privește pandemia. Dar care, în același timp, este și acționar la o clinică privată. Clinica privată le ia bani oamenilor pentru a face teste, dar le prelucrează la Spitalul de Boli Infecțioase, unde, de asemenea, lucrează domnul Virgil Musta. O altă problemă dezvăluită de Libertatea este că niciuna dintre cele două instituții nu a vrut să facă public contractul, cu toate că o parte din el se desfășoare pe bani publici, adică partea de la Spitalul de Boli Infecțioase. Care este opinia dumneavoastră cu privire la această situație în care se află medicul și credeți că astfel de situații slăbesc și mai mult încrederea – scepticilor, mai ales – în măsurile autorităților?

Președintele României: Dacă există o incompatibilitate, atunci ea trebuie găsită și certificată de autoritățile care sunt îndrituite de lege pentru așa ceva. Mai mult, în această fază, nu pot să spun. Dar, dacă dumneavoastră sau publicația la care lucrați aveți anumite probe sau suspiciuni, eu vă încurajez să le dați mai departe.

Vă mulțumesc tuturor! Vă doresc, dragi români, multă sănătate!