Paul Surugiu Fuego, cel mai iubit şi apreciat artist din shoubiz a vorbit, într-un interviu senzaţional atât despre copilăria lui, relația specială pe care o are cu mama lui, și despre ritualurile de dinainte de concerte.

Câte spectacole are artistul, cât investește în ținutele sale, dar și ce cadouri inedite sau pățanii are la concerte, am aflat tot de la el! Paul Surugiu – Fuego, neastâmpărat în copilărie?

Reporter: Cum era Paul în copilărie? Un neastâmpărat sau un copil… cuminte?

Paul Surugiu – Fuego: Eram ca argintul viu. N-am făcut boacăne capitale, dar mereu eram în priză, cu multă energie, cu o mulţime de idei şi dorința de a cânta. Cântam mai mereu, de la drumul către școală, la școală, în ore, acasă. Voiam să devin mare artist și absolut totul se prefigura a fi legat de lumea asta.
Am fost un copil echilibrat în schimb. Nu făceam situații grave și aveam grijă mereu să nu-i supăr pe ai mei, care m-au răsfățat, la propriu, cu dragostea lor. Inclusiv când au trecut anii și-am crescut, am rămas mereu plin cu energie și neastâmpărat, în sensul cel mai bun al cuvântului. Iubesc viața din plin și-mi place, la propriu, să o trăiesc, cu tot ce-mi oferă ea!

Reporter: Cum erai pedepsit în copilărie atunci când făceai o trăsnaie…? Apropo, care a fost sau au fost cele mai mari pozne pe care le-ai făcut…? Îți mai amintești?

Paul Surugiu – Fuego: Cea mai mare și mai puternică pedeapsă era să-i știu pe-ai mei supărați. Am crescut într-un mediu extrem de cald, ei îmi erau prieteni și reușeau să mă facă fericit cu toată dăruirea lor.

Dar dacă făceam ceva, nu primeam pedepse grave, în schimb răceala din partea lor mă făcea să înțeleg că am greșit și că nu trebuie să repet această gafă. Poznele mele erau oricum minore. Se-ntâmpla să plec și să laș ușa dechisă la casă, mai uitam aragazul deschis, mai spărgeam câte ceva pe la școală sau mai încălcam, peste măsură, ora de venire acasă de la joacă.

Reporter: Ce înseamnă muzica pentru tine? Știu, e o întrebare banală, însă… mai știu că răspunsul tău mă va surprinde

Paul Surugiu – Fuego: Muzica mi-e trai, muzica m-a definit, muzica sunt eu, muzica este felul prin care însemn ceva și prin ea am ajuns ce sunt! Nu-s surprizător cu acest răspuns, dar eu mă încadrez perfect în categoria celor care trăiesc visul vieții lor ajuns realitate.

Am pornit de jos, de mic copil, am evoluat, am muncit, am învățat, am suferit, am atins succesul, m-am menținut, am știut ce să fac, am creat și-am iubit să fac asta. Iar tot drumul acesta de la început până azi, cu fiecare bucățică a lui, este muzica mea! O muzică cu un sonor atât de măreț în cât totul pălește în fața ei. Cât despre creația mea, despre muzica pe care-o cânt, ea este direct proporțională cu sufletul meu!

Fuego, peste 100 de ținute noi de scenă
Reporter: Muzică, muzică și iar muzică. Cam așa arată viața ta, Paul… Ai milioane de fani… Câte concerte ai pe săptămână/lună? Mai mereu ești plecat!

Paul Surugiu – Fuego: Într-adevăr, mai mereu sunt plecat. Casa mea a ajuns să fie, de multe ori, un fel de hotel în care ajung pentru două-trei nopți și-apoi iar plec. Am și perioade mai puțin aglomerate, în care mă liniștesc, pictez, compun, scriu piese și-mi pun în ordine toate treburile administrative. Povestea cu milioanele de fani este exagerată!

Vă rog, eu n-am spus niciodată că am milioane de fani și nu sufăr de grandomania pe care mi-o tot pun unii și alții în cârcă. Sunt un om cu picioarele pe pământ, care muncește mult! Sunt perioade mai pline și unele în care totul e mai simplu! Dar nu mă plâng, pentru că asta-mi place să fac! Nu contorizez numărul evenimentelor, dar le fac cu drag, încercând să ajung la toți cei care mă vor. Mă omoară distanțele și drumurile nu tocmai fericite de pe șoselele patriei!

Reporter: Știu că ai o adevărată garderobă… pentru scenă. Câte costumații ai? Câte perechi de încălțăminte? Tu îți pregătești ținutele sau ai un stilist? Te sfătuiești cu cineva atunci când îți alegi ținutele?

Paul Surugiu – Fuego: Chiar zilele trecute am făcut curățenie în dressing și mi-am dat seama că am adunat, cel puțin în ultimul an, de când am slăbit, peste 100 de ținute noi de scenă, fie că au fost făcute pentru spectacole, ori pentru evenimente private ori pentru emisiunea mea de la TVR 2, acolo unde am câte două ținute în fiecare săptămână. În total, în vreo 10-12 ani, am adunat nenumărate sacouri, haine, costume de scenă, iar la capitolul pantofi am pierdut deja șirul.

Consider că este extrem de important felul în care un artist apare pe scenă, în fața publicului său. Trebuie să fie o diferență față de omul din sală, care vine să te vadă. Îmi construiesc ținutele alături de oameni speciali, profesioniști în domeniu. De obicei, ținutele mele fac parte dintr-un concept și sunt spectaculoase. Chiar dacă uneori sunt mai extravagante, ele urmează o linie logică a ceea ce prezint pe scenă! Îmi place să surprind, să schimb mai multe ținute și să transform totul într-o sărbătoare, pentru că în fond, imaginea este cea care apare înaintea muzicii!

Ce spune Fuego despre numele lui scenă
Reporter: De unde vine numele care te-a consacrat?

Paul Surugiu – Fuego: Fuego e clar “FOC” în spaniolă! M-am lansat la finalul anilor 90 cu acest pseudonim, pentru că așa era moda vremilor atunci. Am ales numele la întâmplare oricum, dintr-o serie întreagă de nume cu influențe latino, pentru că acesta era genul pe care-l cântam. De atunci FUEGO a rămas pe buzele oamenilor și chiar dacă de câțiva ani peste tot sunt PAUL SURUGIU-FUEGO, oamenii știu că acesta este numele meu de scenă și pe el îl folosesc cel mai frecvent!

Reporter: Care au fost cele mai penibile/ciudate/haioase momente de la concerte?

Paul Surugiu – Fuego: Am o listă impresionantă la acest capitol. Am pățit momente din toate categoriile menționate de tine. Am uitat și versuri, am improvizat, am și căzut de pe scenă, m-am trezit cu oameni care nu mai plecau, am rămas fără baterii la microfon. Cumva, atunci când ești în fața oamenilor ești în priză continuă și trebuie să te aștepți la orice și să fii pregătit pentru orice. Sunt deja călit la acest capitol. Cel mai dificil moment a fost la Chișinău, în 2012, pe scena mare a Palatului Național, într-un concert grandios, cu orchestra Fraților Adavahov.

După vreo 20 de minute de concert, s-a luat lumina complet! Și nu a durat câteva minute, ci fix 45 de minute, în care a trebuit să reușesc și să țin oamenii până s-a remediat problema! Am început să le vorbesc, iar ei au stat și m-au ascultat. Mioara Velicu, care urma să cânte ca invitat special, a venit în adidași alături de mine și-a început să zică bancuri. Iar eu, de nervi, am rugat oamenii să-și aprindă telefoane, ei au luminat scena și le-am cântat, fără amplificare, „ȘI-AȘA-MI VINE CÂTEODATĂ”. Iar ei au cântat alături de mine, nefiind unul care să plece din sală!

Fuego, borcane cu zacuscă și dulceață – cadou de la fani
Reporter: Care a fost cel mai inedit cadou pe care l-ai primit din partea unui fan?

Paul Surugiu – Fuego: Primesc, la concerte, mai ales în turneul de sărbători, pe care-l fac anual, de 12 ani, nenumărate cadouri și ajung, la final, să am mai multe cadouri în masină decât lucruri. Darurile sunt diverse, pornesc de la dulceață, zacuscă, bulionuri și alte conserve, până la pantofi, cu numere mult mai mari, daruri haiose, scrisori, poezii și tot felul de atenții prin care oamenii își arată dragostea lor pentru mine, iar eu sunt mândru și onorat să le primesc, căci știu că vin din suflet!

Reporter: Care a fost cea mai indecentă propunere pe care ai primit-o de la o admiratoare?

Paul Surugiu – Fuego: Fix cea la care se gândește toată lumea acum! (râde – n.r.)

Reporter: Ai o relație extrem de frumoasă și specială cu mama ta…

Paul Surugiu – Fuego: Mama mi-e prietenă, dincolo de statutul ei de părinte. Este un personaj, este haioasă și încerc, pe cât se poate, să-i fac viața cât mai frumoasă. Ea și-a dorit enorm de mult ca eu să reușesc și a făcut sacrificii enorme pentru asta, pentru pregătirea mea, pentru tot ce am învățat și pentru reușita mea. Nu sunt sigur că aș putea să o răsplătesc vreodată pentru toate cele! Dar cumva, sunt ce sunt datorită ei. Ea mi-a așezat muzica în glas, ea s-a ținut de mine, ea a dat din coate și a muncit enorm, alături de tata, ca să-mi poată asigura un trai, să poată plăti orele mele de canto și pregătirea de la București.

Azi, ne simțim unul pe celălalt, ne completăm reciproc, ea fiind un aspru critic al meu! Dar anul acesta, la 43 de ani, pe care-i împlinesc pe 23 august, îi dedic mamei un cântec special, în care se vor regăsi toți copiii și părinții. Astfel, chiar pe 23 august, lansez pe canalul meu de Youtube, o melodie superbă dedicată mamei – “MAMA, TE IUBESC!”, un cântec simplu, doar eu cu chitara, răvășitor, care va ajunge cu siguranță, la sufletele tuturor!

Cum și-a revenit Paul Surugiu-Fuego după pierderea tatălui și ce relație are cu mama lui

Reporter: Ai suferit enorm cand ți-ai pierdut tatăl… în presă, la un moment dat, a apărut o informație cum că ii moștenești problemele de sănătate. Ai probleme cu inima, cu tensiunea? Mergi la controale frecvent?

Paul Surugiu – Fuego: S-a creat un tam-tam major cu problemele mele de inimă. Firește, declarația mea a fost scoasă din context, așa cum se întâmplă de multe ori. Da, pierderea tatălui meu, așa, pe neașteptate, din senin, a fost o dramă. Îi simțim și-acum, după 10 ani, lipsa enormă, mai ales că era un om de pus la rană, comic, inteligent, cald. Moartea lui s-a cauzat, într-adevăr, unor probleme cu inima, pe care le controlezi cu greu uneori.

Eu nu sufar de astfel de probleme! Am spus doar că, la fel ca tatăl meu, am predispoziție, pe fond genetic, către asta. Tensiunea o țin sub control și alte afecțiuni grave ale inimii nu am. Eu sunt puțin ipohondru și-atunci la orice pas greșit, la orice mică afecțiune pe care simt că o am, încerc să ajung la medic, lucru pe care îi sfătuiesc pe toți să o facă! Nimic nu e mai important decât să ne știm sănătoși!

Reporter: De obicei sărbătorile de iarnă le petreci alături de mama ta? Împodobiți bradul împreună? Ți-a rămas acest obicei….

Paul Surugiu – Fuego: De vreo câțiva ani buni, Crăciunul îl fac pe scenă, la concerte. Iar cu bradul, contrar tuturor zicalelor, nici măcar în copilărie, mama nu împodobea bradul. Eu eram maestrul la asta și încercam să-l fac cât mai spectaculos, cu ajutorul lui tata. Acum, ne regrupăm după sărbători și petrec, liniștiți, clipe frumoase. Ideea este să te bucuri de oameni și de clipe, indiferent de ocazie și de moment! Plus că știu, anumite clipe cu cei dragi nu mai am cum să le iau înapoi, dar în același timp Crăciunul este vremea în care trebuie să-i fac pe cât mai mulți fericiți cu mesajele mele de sărbători!

Ce spune Fuego despre glumele cu melodia “împodobește, mamă, bradul”
Reporter: De-a lungul timpului… s-au făcut multe glume cu “împodobește, mamă, bradul”. Știu că ai simțul umorului, însă… anumite glume nu te-au deranjat?

Paul Surugiu – Fuego: Mă deranjează umorul grobian. Mă deranjează prostia și lipsa unei asumări din partea celor care nu-s capabili decât să facă mișto. În rest, glumele cu bun simț le gust, ba chiar mă amuz și eu la unele dintre ele. Sigur că ce-i prea mult, din păcate, strică. Așa e și cu poanta asta, pe care eu, acum, o consider deja uzată!

Sunt obișnuit că sunt cel care împodobește mai toți brazii României și mai știu că pentru unii, nivelul nu poate fi mai ridicat, rămânând acolo, jos, precum o cotă a Dunării pe timp de secetă! Sunt foarte deschis la orice. Nu mă iau nici eu într-o seriozitate extremă tot timpul, dar uneori, există și limite, există educație, există o anumită balanță! Acestea sunt, zic eu, lucruri pe care le taxează publicul! În fond suntem creația publicului nostru, reușind cu toții să ne mentinem, datorită oamenilor care ne ascultă și ne iubesc!

Reporter: Nu iubești doar muzica, ci și artele plastice.. Ești un talentat pictor. Când mai ai timp să și pictezi tablouri? Înțeleg că multe s-au vândut ca pâinea caldă

Paul Surugiu – Fuego: Pictura este felul prin care mă relaxez. Este o pasiune specială pe care am vrut să o duc la alt nivel, mult mai înalt. Când vreau să mă liniștesc și să mă regăsesc pe mine, în marea nebună de evenimente, merg și pictez. Și sunt tare fericit că se vând! Mă implic, caut, mă organizez, încerc și în acest domeniu, să evoluez. Dincolo de cei peste 220 de tineri și mari artiști sprijiniți de mine, din vânzarea operelor, dincolo de cele 14 expoziții avute în trei ani, în toată țara, în locuri spectaculoase, dincolo de strălucirea și exotismul unei astfel de îndeletniciri, pe mine, pictura mă relaxează, îmi deschide porți ale sufletului pe care nu-mi imaginam că le am.

Citeste si...  MATEUŢ: "Plâng de durere!". Ce se întâmplă la Dinamo şi de ce nu se mai află în fotbal, condiţia de bază pentru un antrenor care lucrează cu Becali, cine câştigă alegerile la FRF şi regula pe care ar schimba-o în arbitraj. Prima parte

Mă trimite într-o zonă interesantă în care parcă nu mai am nici un tip de regulă și transpun pe pânză sentimentele, emoțiile și durerile mele, în formă de flori. Îmi place să cred că tablourile mele au suflet, fiind fiecare în parte, o mică fărâmă din cel care sunt, cu toate tresăririle și simplitățile mele.

De fapt, asta au ele special, poezia ochilor mei, a timpului liber investit cu folos într-o cauză nobilă, dar și într-o formă de artă care va dăinui peste ani, pe peretele celor cărora le luminează casele, ca într-un imperiu nespus de tăceri, într-o supremă rugă a florilor de rouă. Tablourile mele sunt cea mai puternică satisfacție a clipei!

Fuego: „Sunt mândru că mi-am investit timpul cu folos, lăsând în urma mea chipuri împlinire”
Reporter: Cum reușești să-ți împarți timpul? Studio, concerte, turnee, filmări, emisiuni, pictură?

Paul Surugiu – Fuego: Nu fac niciodată gafe, însemnând că le analizez și le programez în așa fel încât, chiar și dacă mi-e mai greu uneori, ajung și le fac pe toate, cu maximum de implicare și sper eu, și de profesionalism. Timpul nu e altceva decât un bun prieten, dacă știi să-l faci să fie așa! Uneori aș vrea și eu să am mai mult timp, la propriu, să-l împart mai corect și să pot face mai multe lucruri. De fapt, asta e una din dorințele mele cele mai importante! Timpul e ceva cu dus-întors. Sigur că el se duce și că ne îndreaptă către un sfârșit, dar e bine să reușim să-i prindem cât mai multe clipe!

Eu unul, cu mai mult timp, aș putea face dublu și-aș căuta cât mai multe resurse să fac oamenii fericiți! Am fugit mereu de rutină și-am încercat să trec peste anumite fapte pe care nu am cum să le schimb. Dar am încercat deopotrivă să mă bucur de cei apropiați și să iau de la ei cele mai bune și mai înțelepte puteri de a fi. Poate că nu sunt cel mai perfect om, dar sunt mândru că mi-am investit timpul cu folos, lăsând în urma mea chipuri împlinire, și-n viață, dar și în profesie, de pe scenă.

Reporter: Mai știu ceva… despre care nu obișnuiești să vorbești. Tu ajuți financiar foarte mulți oameni, copii amărâți… este un lucru pe care nu multă lume îl știe despre tine… Încurajezi și copiii talentați, fără posibilități financiare… Poți să-mi spui mai multe?

Paul Surugiu – Fuego: N-am făcut niciodată un țel din a mă lăuda cu asta. Eu îmi văd de treaba mea și încerc să fac ca proiectul ART BY FUEGO să meargă mai departe. Într-adevăr, dincolo de multe fapte, mai mici sau mai mari, pe care le fac și despre care nu vreau să vorbesc, din varii motive, ajut, din vânzarea operelor mele, tinerii talentați și artiști la nevoie. Mă gândesc că nici eu nu am prea fost ajutat la începuturi și atunci îmi dau seama cât de mult conteaza ca cineva să te încurajeze, să-ți dea aripi. Peste 200 de copii au fost sprijiniți de mine, cu bănuti, pentru a evolua.

Tinerii ajutați de mine strălucesc pe marile scene ale țării. Reușesc să facă performanțe notabile, să participe la emisiuni TV, să câștige concursuri și să demonstreze că pentru ei nimic nu este prea greu pe lumea aceasta. Nu știu cât a înseamnat sprijinul meu în cariera lor, dar sigur că a fost o etapă și sunt mândru ca ART BY FUEGO este parte a unui fenomen care a dus mai departe vise, care a dat șanse, care a ajutat și-a venit, prin artă, în întâmpinarea artei. Cumva, fie că vrea cineva sau nu să recunoască, șansele noastre stau tot în viitor, în generația aceasta, de care trebuie să avem grijă și pe care trebuie să o creștem armonios! Picturile mele asta fac – oferă șanse și dau posibilitatea de a se visa mai departe! Mulțumesc tinerilor care ne fac mândri!

Fuego, la dietă: „Am slăbit pentru că eram un om gras”
Reporter: Ai vreun talisman norocos fără de care nu pleci de acasă?

Paul Surugiu – Fuego: Nu sunt un om superstițios, în general. Nu prea cred în poveștile legate de obiceiuri și de astfel de povești de acest gen. Consider că norocul ni-l facem cu mâna noastră și mai cred că lucrurile se aranjează pe parcurs, în funcție de mai mulți factori. Totuși, am în portofelul meu, de zeci de ani, o carte de rugăciuni pe care mi-a lăsat-o bunica mea din partea tatălui și pe care o păstrez cu sfințenie!

Reporter: Cum stai cu dieta? Ai slăbit 15 kilograme. Cum ai reușit și de ce vrei să slăbești atât de mult?

Paul Surugiu – Fuego: Asta cu atât de mult e buna! Am slăbit pentru că eram un om gras, ajunsesem în pragul în care era neapărat sa fac ceva. Asta m-a motivat cel mai mult. Aveam 111 kilograme și am ajuns, după puțin timp, la 94 de kilograme. Acum nu mai țin un regim strict, dar încerc să am grijă la ore și la ceea ce mănânc. Asta e și esența! Am avut voință. Mi-am dorit, am tras de mine, am luptat și am reușit, deși nici eu nu-mi imaginam asta. După cum am mai zis, nu am secrete miraculoase.

Pur și simplu am mâncat mai putin, mult mai putin. Am evitat orele de noapte, grasimile. Am eliminat complet, da complet, pâine, dulciuri, fructe, prăjeli. Și în felul acela, într-o lună am dat 16 kilograme jos. De atunci mă mentin, mai pun două kilograme, iar le dau jos, dar nici nu mai țin același regim drastic. Dar sunt mândru că mi-am schimbat stilul de viață, că am mai multă grijă la ce mănânc, că nu mai fac excese și în același timp, pot din când în când, să-mi fac și anumite pofte. Cred că orice acțiune întreprindem pe acest plan, nu trebuie să fie un sacrificiu, un chin!

Reporter: În anii de carieră nu ai fost implicat în vreun scandal monstru. Cum ai reușit asta? Cum reușești să te ferești de scandaluri?

Paul Surugiu – Fuego: Nu sunt, prin structura mea, un om conflictual. Urăsc certurile, urăsc să ma lupt in discutii contradictorii cu cineva, uras sa fiu suparat cu cineva. Așa am crescut de mic! Nu cred deloc în răzbunări și în povești care să mă pună, absurd, în scandal cu cineva. Nu mă feresc neapărat, dar nu am de ce să am scandaluri, pentru că nu mă cert cu nimeni, pentru că sunt altruist, pentru că eu consider sincer că e loc sub soare pentru fiecare, pentru că nu-mi place să fac mișto ieftin de alti și pentru ca oricat de destept as fi, nu o demonstrez facand bascalie ascunsa sub semnul spiritualitatii!

Ce spune Fuego despre Tudor Chirilă și Florin Piersic Jr
Reporter: Totuși, la un moment dat, ai avut câteva replici cu Tudor Chirilă care a comentat ceva despre mama ta, într-un spectacol. Tu i-ai răspuns altfel decât cu scandal, iar el și-a cerut scuze public, într-un articol pe blogul său. Ați și discutat telefonic atunci? Sau v-ați conversat doar prin presă, făcând declarații?

Paul Surugiu – Fuego: Da, oamenii mai au și derapaje uneori, dar le trecem cu vederea. Cu Tudor Chirilă nu am vorbit direct, face to face, dar am înțeles că a fost o eroare și continui sa cred ca putem, fiecare dintre noi, să ne facem treaba, fiecare pe latura sa, cu profesionalism și dăruire, fie că e teatru, muzică sau televiziune.

Reporter: A mai fost o situație în care Florin Piersic Jr s-a pozat în fața unui afiș ce anunța un spectacol de-al tău. A fost puțin ironic, iar fanii tăi au reacționat imediat. Este adevărat că ai luat legătura cu Piersic Jr la telefon? Erai supărat sau deranjat de gestul lui?

Paul Surugiu – Fuego: A existat vreo situație? Nu consider că orice lucru pe lumea aceasta este ofensator, iar fiecare alege să facă ce vrea. Pe Florin Piersic Senior îl cunosc, il apreciez și-mi este tare aproape de suflet. Pe Junior îl cunosc de asemenea din piesele sale de teatru si cred ca este un actor talentat. Oamenii se grabesc prea repede, în general, să traga concluzii. Nu a existat nici un coflict cu Florin, ba dimpotriva, am povestit despre spectacolele si despre breasla aceasta care in loc sa scoata lucrurile marete in fata, face tot posibilul sa se afunde în nimicnicii!

Reporter: Cât investești în spectacole și cât câștigi? Care e raportul?

Paul Surugiu – Fuego: Partea asta financiară a profesiei mele este un capitol extrem de dezbătut. Nu sunt nici cel mai sărac, dar nici bogat din această profesie, dar sunt, în primul rând, dincolo de toate, un om chibzuit, cumpătat, care nu risipește tot ce face prin muncă asiduă. Fiind un artist independent, dincolo de anumiti sponsori, tot ce fac eu este produs pe propria munca, de la concerte, spectacole, turnee cu echipe de 20 de oameni, albume, piese, tot! Investesc în haine, in logistică, în tot ce trebuie sa pot evolua.

Am o echipă de oameni în spate, mică și împreună încercăm să facem treabă! Raportul nu cred că poate fi unul echitabil vreodată, dar per total, aș mânia pe cineva dacă m-aș plânge! Ce nu înțeleg oamenii, este faptul că noi, cei corecți 100%, plătim taxe și impozite împovărătoare! Oamenii nu înteleg că atunci cand tragi linie, cand platesti tot ce e de platit, cand esti corect si tai factura si chitanta pentru orice, la final, calculele nu sunt impresionante! Investesc în numele meu și singur, absolut pe propriile forte, merg mai departe!

DRAG DE ROMÂNIA MEA!, emisiunea de suflet a lui Fuego
Reporter: Ai timp să ai prieteni? De suflet? Din copilărie? Sau ești ocupat mereu cu cariera, spectacolele?

Paul Surugiu – Fuego: Neașteptat poate, am timp pentru de toate. Am timp să mă organizez și să mă bucur și de lucrurile simple pe care viața mi le oferă. Mă văd și cu prieteni dragi, oameni care-mi sunt aproape și care înțeleg ritmul de viața, nefiind supărați că poate nu sunt cel mai perfect prieten al lor. Am timp să fiu alături de oamenii care mă inspiră și care mă iubesc neconditionat. Prietenia nu e pe bază de cerere și ofertă. Prietenia e un mulțumesc spus la timp, e legată de gesturi, de simțăminte, de fapte și de reacții în momente cheie.

Un prieten sincer este cel care se gândește la tine când alții nu o fac, e cel mai aspru critic și e întotdeauna sincer, chiar dacă asta te doare uneori și-ai vrea din partea lui mai multă înțelegere și înțelepciune. Prietenia nu este o joacă, este o cursă lungă, cu bucurii și dezamăgiri, pentru că nimeni nu-i perfect, dar este o legătură pe viață, alături de niște oameni fideli, care devin parte din sufletul tău. Și dacă te sună la 2 noaptea cu o problemă, răspunzi și cauți rezolvări! Asta e prietenia!

Reporter: Ai și emisiune pe TVR2. Când ai timp să filmezi și pentru ea?

Paul Surugiu – Fuego: Repet, dacă faci ce-ți place, cu dăruire, vrând să schimbi lucruri și să oferi calitate, nimic nu mai pare prea greu. Emisiunea “DRAG DE ROMÂNIA MEA!”, de la TVR 2, este un proiect de suflet, un proiect greu, în care investesc, alături de echipa mea, timp, pricepere, dăruire. Iar acestea aduc și rezultatele, căci ajungem la cel de-al treilea sezon, care va debuta pe 15 septembrie, de la ora 15.00. Până atunci, în luna august, începând de vineri, 2 august, realizez un show nou, estival, de la mare, spectaculos, direct de pe plajă.

Emisiunea „DRAG DE MAREA MEA!” se va difuza de la ora 17.45, vinerea, pe TVR 2, cu reluare sâmbăta, la ora 14.00. Am pregătit mari surprize de la mare, atmosferă de vacanță, invitați dragi și multe momente speciale. Prima ediție va avea tot felul de momente spectaculoase, cântece, invitații mei fiind Ovidiu Komornyik, Simona Florescu și Mirela Pană, super dansatoare, pe mine și spre final, și puțină ploaie care să ne răcorească! Vă așteaptă multe momente speciale! Nu ratati!

Fuego, carte de rugăciuni în portofel
Reporter: Care este ritualul tău înainte de fiecare concert? Te reculegi, spui o rugăciune, cum procedezi?

Paul Surugiu – Fuego: Mă gândesc la oamenii dragi din viața! Ei se gândesc la mine și-mi transmit din energia lor pozitivă. Am mereu cu mine o carte de rugăciuni, de la Ierusalim, care-mi poartă noroc și mă face să-mi păstrez sufletul curat. Apoi, un ritual esențial este acela de a te asigura în permanență că totul va fi bine. Chiar dacă uneori nu sunt cel mai optimist din fire eu, asta ajută! Spun o rugăciune, îmi încurajez colegii de scenă și apoi dau startul concertului. Emoții vor exista în permanență, iar ele aduc un plus-valoare unui act artistic și te fac să fugi de auto-suficiență!

Reporter: Operații estetice ai? Dacă nu… ai vrea să schimbi ceva la tine? Din punct de vedere estetic

Paul Surugiu – Fuego: Nu am operații estetice și nici nu cred că voi apela la ele, din mai multe motive. Sunt împăcat cu cel care sunt, nu vreau ajustări în plus, consider că trecerea anilor vine cu un farmec anume și-mi doresc ca oamenii să mă placă pentru arta mea în primul rând. N-aș schimba nici un atribut fizic! Sunt în regulă cum sunt, cu bune și rele, în continua mea luptă cu kilogramele.