Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat vineri o lege prin care retrage limbii ruse statutul  limba protejată în Ucraina, unde aceasta rămâne limba principală folosită de o parte a populaţiei, în ciuda unui declin înregistrat de la invazia rusă, relatează AFP, conform News.ro.

„Preşedintele Ucrainei a semnat legea (…), o decizie importantă pentru protejarea spaţiului lingvistic ucrainean şi îndeplinirea obligaţiilor noastre europene”, a declarat pe Facebook preşedintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk.

„Limba unui stat agresor nu poate beneficia de instrumente de protecţie concepute pentru a susţine limbile popoarelor autohtone şi ale comunităţilor naţionale”, a afirmat el, invocând „dreptatea şi securitatea lingvistică a Ucrainei”.

Această lege retrage limbii ruse protecţiile prevăzute de Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, un tratat al Consiliului Europei pe care Ucraina îl ratificase.

Măsura nu face limba rusă ilegală în Ucraina, dar statul nu mai este obligat, în special, să ofere servicii publice în limba rusă şi poate restricţiona predarea în această limbă.

Conform cifrelor oficiale, aproape o treime din populaţia ucraineană avea limba rusă ca limbă principală înainte de război, în special în estul şi sudul ţării.

Conform sondajelor, utilizarea limbii ruse a scăzut de la începutul invaziei din 2022 în Ucraina, dar situaţia lingvistică este complicată de faptul că Rusia ocupă 19% din teritoriu.

Tensiunile legate de statutul limbii ruse au fost unul dintre motivele invocate de rebeliunea separatistă condusă de Moscova în estul Ucrainei în 2014.

Forțele de Apărare din Ucraina au lovit o coloană a Rusiei de 50 de camioane ce transportau combustibil și muniție în apropiere de Armiansk la 11 iunie, Ziua Forțelor Sistemelor Fără Pilot. O parte din echipament a fost distrusă.

La 11 iunie, Ucraina sărbătorește pentru prima dată Ziua Forțelor Sistemelor Fără Pilot, care va fi marcată anual.

Sistemele fără pilot din ucraina operează eficient pe linia frontului și efectuează atacuri adânc în teritoriul inamic. Datorită preciziei lor, pierderile rusești au depășit 30.000 de morți și răniți pe lună.

Președintele Zelenski a subliniat că războiul modern este acum de neimaginat fără drone și a mulțumit tuturor membrilor serviciului din Forțele Sistemelor Fără Pilot, dezvoltatorilor de tehnologie și tuturor celor care contribuie la avantajul nostru.

De Ziua Dronelor, Ucraina a lovit o coloană a Rusiei de 50 camioane. Transportau combustibil și muniție

În cursul dimineții de joi, Forțele de Apărare ale Ucrainei au atacat cu drone podurile rutiere care leagă Crimeea de zonele ocupate din regiunea Herson.

Acest lucru a fost raportat de comandantul Regimentului 1 Separat de Asalt, Dmitro „Perun” Filatov.

Țintele au fost podurile rutiere de la intrările în orașul Armiansk din regiunea Herson și în Iana Kapu (Krasnoperekopsk) din partea Armiansk. Martorii oculari au raportat explozii și incendii în aceste zone în timpul nopții.

„Deoarece Podul Chonhar a fost avariat, inamicul a concentrat un număr mare de camioane care transportau marfă militară și care se deplasau în mod special prin Armiansk. Prin urmare, în timpul atacului, am reușit să lovim camioanele care transportau combustibil și muniție. Au fost aproximativ 50 de vehicule, iar unele dintre ele au fost distruse”, a anunțat comandantul regimentului.

Drone au atacat și podurile peste Canalul Crimeea de Nord în zonele Preobrajenka și Mirnîi, un pod rutier spre Perekop–Armiansk și un pod lângă satul Stavkîi.

De asemenea, dronele Corpului 3 Armată au atacat ținte logistice militare ale Rusiei în regiunea ocupată Lugansk (Starobilsk, Aidar, Novoaidar, Sciastia, Rubijne, Sievierodonetsk). Au fost lovite centre logistice, camioane cu personal și transportul de combustibil și lubrifianți (POL).

Rusia, nevoită să facă un ocol complicat pentru a transporta muniție și combustibil pe front
Atacurile Ucrainei asupra rutelor logistice ale Rusiei au complicat deja reaprovizionarea unităților, potrivit Militarnyi.

Logistica rușilor către Crimeea ocupată include acum un ocol lung din cauza deteriorării podurilor rutiere. Aceasta se referă la punctele de trecere din Armiansk, Henicesk, Stavki și Ciongar, care în prezent nu funcționează ca de obicei.

Vladimir Saldo, șeful administrației ruse de ocupație din regiunea Herson, a anunțat noile rute logistice pentru șoferi.

Prima rută alternativă trece prin orașele Novooleksiivka, Askania-Nova, Ceaplinka și Mirne, de unde vehiculele pot ajunge la Armiansk.

A doua opțiune de ocolire începe tot din Novooleksiivka, dar apoi trece prin Hromivka, Ceaplinka și Mirne, terminând în Armiansk.

Ambele rute trec peste podul de la Mirne la autostrada E97, care duce la Armiansk.

A fost introdusă oficial platforma de aviație multirol Pulse P19. Avionul combină capacitățile unei aeronave cu pilot și ale unui sistem complet fără pilot.

Avionul care va intercepta dronele, prima apariție. Acest lucru a fost relatat pe site-ul Quantum Systems și în timpul Expoziției Aerospațiale Internaționale ILA de la Berlin.

VIDEO Avionul care va intercepta dronele, prima apariție. Este dotat cu mitraliere și rachete. Zboară 18 ore
Detalii tehnice suplimentare și caracteristici ale proiectului au fost furnizate de dezvoltatorul șef Lars Peter într-un comentariu pentru Hartpunkt.

Potrivit acestuia, proiectul Pulse P19 se află în prezent în stadiul de producție al prototipului, înainte de testele viitoare.

Compania intenționează să efectueze primul zbor al noii aeronave în 2027 pentru a testa sistemele de control și integrarea sarcinii utile.

Zborurile de testare inițiale ale Pulse P19 vor fi efectuate în mod cu pilot, cu un echipaj la bord, arată militarnyi.com. Dezvoltatorul șef a declarat că această abordare simplifică semnificativ obținerea permiselor de zbor în Germania și va permite o certificare mai rapidă a sistemului.

În configurația finală de producție, comutarea între modurile cu pilot și fără pilot se va face prin intermediul unui comutator.

Producătorul are în vedere, de asemenea, o versiune complet fără pilot, fără cabină de pilotaj, ceea ce ar reduce costurile și ar crește capacitatea de încărcare utilă.

Dezvoltatorii menționează costurile de operare reduse și autonomia mare drept avantaje cheie ale Pulse P19. Cu rezervoare de combustibil suplimentare, aeronava poate funcționa timp de 18-20 de ore.

Platforma este concepută pentru a contracara dronele kamikaze cu rază lungă de acțiune. Un sistem radar este integrat în fuselajul inferior, cu o stație electro-optică instalată în spatele acestuia.



În timpul misiunilor de patrulare, sistemul va detecta dronele folosind radarul de la bord și va identifica țintele folosind senzori optici. Toate datele de recunoaștere vor fi transmise unui operator de la sol prin intermediul software-ului de control MOSAIC UXS. După confirmarea operatorului, aeronava va ataca țintele.

Aeronava are o viteză maximă de aproximativ 670 km/h. Pentru misiuni de apărare aeriană, va fi înarmată cu mitraliere montate pe module, precum și cu rachete și drone interceptoare de cost redus.

Fenomenul extrem care transformă planeta: Încălzirea globală accelerează într-un ritm alarmant, iar efectele sale devin din ce în ce mai vizibile în cele mai reci regiuni ale planetei. O cercetare recentă arată că topirea masivă a gheții din Groenlanda a declanșat o reacție în lanț cu efecte greu de anticipat pentru siguranța transportului pe apă și pentru echilibrul biologic din adâncuri, conform AFP.

Conform datelor publicate de specialiștii de la Universitatea Tehnică din Danemarca, volumul de blocuri de gheață care se desprind și ajung în apele oceanice s-a multiplicat de patru ori în ultimul sfert de secol. Situația este extrem de serioasă, iar specialiștii avertizează că modificările nu mai pot fi ignorate.

Fenomenul extrem care transformă planeta: De ce s-a multiplicat numărul aisbergurilor și cum este afectată navigația maritimă

Oamenii de știință au reușit să stabilească o legătură clară între modificările de temperatură de la suprafață și comportamentul structurilor înghețate. Fenomenul de desprindere a maselor de gheață nu mai reprezintă doar un indicator izolat al schimbărilor de mediu, ci a devenit un motor de transformare a întregului relief submarin.

„Rezultatele noastre indică o legătură directă, indusă de climă, între schimbările la suprafaţa gheţarilor, intensificarea deplasării aisbergurilor şi creşterea disponibilităţii substraturilor dure pe fundul mării”, dezvăluie acest studiu publicat în revista ştiinţifică Nature.

Încălzirea globală accelerează într-un ritm alarmant, iar efectele sale devin din ce în ce mai vizibile în cele mai reci regiuni ale planetei. O cercetare recentă arată că topirea masivă a gheții din Groenlanda a declanșat o reacție în lanț cu efecte greu de anticipat pentru siguranța transportului pe apă și pentru echilibrul biologic din adâncuri, conform AFP.

Conform datelor publicate de specialiștii de la Universitatea Tehnică din Danemarca, volumul de blocuri de gheață care se desprind și ajung în apele oceanice s-a multiplicat de patru ori în ultimul sfert de secol. Situația este extrem de serioasă, iar specialiștii avertizează că modificările nu mai pot fi ignorate.

Fenomenul extrem care transformă planeta: De ce s-a multiplicat numărul aisbergurilor și cum este afectată navigația maritimă

Oamenii de știință au reușit să stabilească o legătură clară între modificările de temperatură de la suprafață și comportamentul structurilor înghețate. Fenomenul de desprindere a maselor de gheață nu mai reprezintă doar un indicator izolat al schimbărilor de mediu, ci a devenit un motor de transformare a întregului relief submarin.

„Rezultatele noastre indică o legătură directă, indusă de climă, între schimbările la suprafaţa gheţarilor, intensificarea deplasării aisbergurilor şi creşterea disponibilităţii substraturilor dure pe fundul mării”, dezvăluie acest studiu publicat în revista ştiinţifică Nature.

Monitorizarea din satelit confirmă colapsul din nord-estul Groenlandei

Tehnologia modernă de monitorizare a oferit dovezi incontestabile privind degradarea rapidă a platformelor de gheață. Imaginile colectate de pe orbită în ultimele decenii arată o degradare structurală continuă a celor mai mari blocuri de gheață din regiune.

„Ştim deja, datorită măsurătorilor şi observaţiilor satelitare, că marii gheţari din nord-estul Groenlandei au pierdut din stabilitate pe parcursul ultimelor decenii”, a explicat Shfaqat Abbas Khan, unul dintre autorii studiului, citat într-un comunicat al DTU.

O atenție deosebită a fost acordată Strâmtorii Fram, culoarul acvatic strategic aflat între Groenlanda și Arhipelagul Svalbard. În această zonă specifică, frecvența cu care apar noi mase de gheață plutitoare s-a mărit de patru ori comparativ cu nivelul înregistrat la începutul anilor 2000.

Mai mult, statisticile indică o tendință de grupare a acestora.

Numărul formațiunilor masive alcătuite din cel puțin cinci elemente distincte, provenite atât din Groenlanda, cât și din teritoriile arctice controlate de Rusia, a înregistrat o creștere constantă de 4,5% în fiecare deceniu al acestui secol.

Impactul profund asupra reliefului submarin și biodiversității

Efectele acestei fragmentări masive depășesc cu mult simpla problemă a creșterii globale a nivelului oceanelor. Modificările structurale ajung până în cele mai adânci puncte ale reliefului marin, transformând habitatele faunei acvatice.

„Consecinţele nu se limitează doar la creşterea nivelului mării, ci afectează direct şi ecosistemele de pe fundul mării, situate departe de gheţari”, a subliniat Shfaqat Abbas Khan.

Mecanismul prin care se produce această transformare este legat de compoziția blocurilor de gheață. Pe măsură ce se deplasează, aceste structuri transportă cantități uriașe de minerale, roci și sedimente pe distanțe de sute de kilometri. În momentul în care gheața se topește în apele mai calde din larg, toate aceste materiale solide se prăbușesc pe fundul oceanului, modificând radical condițiile de viață pentru speciile care populează acele zone.

Rutele comerciale maritime se confruntă cu noi pericole

Pe lângă provocările ecologice majore, situația curentă generează îngrijorări serioase și pentru industria transporturilor de mărfuri. Topirea accelerată a banchizei are un efect paradoxal: deși eliberează noi culoare de navigație în Nord, scurtând distanțele dintre continente, ea sporește simultan și gradul de perisabilitate al acestor rute.

Prezența masivă a fragmentelor de gheață în derivă transformă traseele maritime proaspăt deschise în zone de mare risc. Companiile de navigație și echipajele navelor comerciale vor fi obligate să navigheze cu o atenție mult sporită, deoarece probabilitatea de a întâlni obstacole înghețate pe rutele nordice crește de la un an la altul.

Cea mai puternică economie de pe continentul european se clatină din nou. Experții avertizează că Germania se află sub spectrul unei noi recesiuni tehnice, pe fondul tensiunilor geopolitice generate de războiul din Iran și al scumpirilor în lanț de pe piața petrolului, conform DPA.

Analiștii de la Institutul din germania de la cercetare economică (DIW) au reacționat rapid și au tăiat drastic prognoza de creștere economică pentru acest an, reducând-o la numai 0,5%, urmând ca o ușoară revenire, de până la 0,8%, să se înregistreze abia pe parcursul anului viitor.

Germania riscă să intre în recesiune din cauza războiului din Iran și a exploziei prețurilor la petrol

Principalul factor de destabilizare a pieței germane este scumpirea carburanților, fenomen care pune presiune directă pe buzunarele populației și pe capacitatea de producție a companiilor.

„Majorarea preţului petrolului determină creşterea preţurilor de consum, erodând puterea de cumpărare a gospodăriilor şi sporind incertitudinile”, apreciază DIW.

În acest context sumbru, specialiștii estimează că economia germană probabil se va contracta uşor în trimestrele doi şi trei, înainte de a se stabiliza spre finalul anului.



Indicatorii financiari arată că inflația va depăși ținta de 2% stabilită ca prag de siguranță de către Banca Centrală Europeană. Prognozele indică o inflație de 2,9% pentru anul în curs și un procent de 3% pentru anul 2027. Schimbări negative se vor produce și pe piața muncii, unde rata șomajului este estimată să crească la 6,4% în 2026, urmând o ușoară corecție în scădere, până la 6,2%, în 2027.

Cât de gravă este actuala criză energetică

Deși situația actuală generează îngrijorări majore la Berlin, experții subliniază că turbulențele din prezent nu au aceeași magnitudine cu blocajul sever înregistrat în perioada imediat următoare declanșării războiului din Ucraina.

„Germania nu se confruntă cu a doua criză energetică, precum cea provocată de războiul din Ucraina în 2022 – 2023. Şocul este mai puţin sever, aprovizionarea cu energie este asigurată, iar ţara este mai puţin dependentă de importurile de combustibili fosili decât era după invazia rusească”, a afirmat Geraldine Dany-Knedlik, cercetător în cadrul DIW.

În prezent, pilonul care menține economia pe linia de plutire este reprezentat exclusiv de fondurile masive alocate de guvern pentru proiecte de infrastructură și pentru sectorul de apărare. În schimb, apetitul pentru consum al populației și livrările din industria de export își reiau ritmul de creștere mult mai lent decât s-ar fi anticipat.

Start bun la început de an, urmat de incertitudini din Orientul Mijlociu

Primele luni din 2026 au oferit o rază de speranță, însă efectele conflictului din Iran au început să se resimtă mult mai acut în trimestrul aflat în desfășurare. Datele oficiale furnizate de Oficiul Federal de Statistică (Destatis) au confirmat o creștere a Produsului Intern Brut cu 0,3% în intervalul ianuarie-martie 2026 comparativ cu ultimele luni ale anului trecut.

Această performanță a transformat inițial Germania într-un lider de creștere în interiorul zonei euro, în condițiile în care media generală a PIB-ului comunitar a avansat cu un modest 0,1%, conform datelor Eurostat.

„După uşoara creştere înregistrată la sfârşitul anului 2025, economia germană a început şi anul 2026 într-un mod pozitiv”, a comentat Ruth Brand, preşedinta Destatis, într-un comunicat. Creşterea exporturilor a susţinut activitatea economică, a mai afirmat specialista.

Industria auto dă semne de viață, dar consumatorii rămân precauți

Sectorul manufacturier, afectat de o perioadă lungă de declin, a reușit o performanță pozitivă în primul trimestru, bifând un plus de 0,7%. Această evoluție a fost susținută în special de ramura producției de autovehicule și de cea a echipamentelor de transport. Totodată, instituțiile statului au generat cheltuieli publice mai mari cu 1,1%, compensând stagnarea din zona consumului privat, unde cetățenii refuză să facă achiziții majore din cauza climatului instabil.

Deși indicatorul GfK privind moralul consumatorilor arăta semne de ameliorare și o posibilă redresare a puterii de cumpărare, realitatea geopolitică își spune cuvântul. Efectele conflictului din Orientul Mijlociu continuă să „afecteze tendinţa generală şi rămân vizibile în încrederea consumatorilor”, a remarcat Rolf Burkl, expert la GfK.

Din cauza acestor blocaje, Banca Centrală anticipează o perioadă de stagnare economică pentru trimestrul curent. În același timp, Comisia Europeană s-a văzut obligată să își modifice radical estimările pentru Germania, reducând prognoza la un avans de doar 0,6%, o valoare redusă la jumătate față de estimările optimiste din toamna anului trecut. În acord cu aceste date, executivul de la Berlin își menține estimarea de creștere a PIB-ului la pragul de 0,5% pentru acest an.

Ucraina și Marea Britanie lucrează la dezvoltarea unui sistem european de apărare antirachetă inspirat de Patriot. Proiectul urmărește reducerea dependenței Kievului de armamentul american, în contextul în care stocurile de interceptori devin tot mai limitate.

Ucraina face un nou pas pentru consolidarea independenței sale militare față de Statele Unite. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Kievul colaborează cu Marea Britanie la dezvoltarea unei alternative europene a sistemului de apărare aeriană Patriot, considerat esențial pentru protejarea orașelor ucrainene împotriva atacurilor cu rachete balistice lansate de Rusia.

Ucraina și Marea Britanie pregătesc un sistem „Patriot european”. Zelenski vrea să reducă dependența de SUA

Anunțul a fost făcut după discuțiile purtate de liderul ucrainean cu premierul britanic Keir Starmer și vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu dificultăți tot mai mari în menținerea stocurilor necesare pentru apărarea antiaeriană.

„Țările E3 – Franța, Germania și Marea Britanie ne vor ajuta cu capacități antibalistice. Apropo, sper că vom reuși să dezvoltăm un sistem antibalistic european împreună cu Marea Britanie. Lucrăm la asta. Avem nevoie de el, iar Marea Britanie are nevoie de el”, a declarat Volodimir Zelenski.

Kievul vrea să producă propriile rachete interceptoare

Potrivit The Telegraph, planul autorităților ucrainene este ca industria de apărare locală să fie implicată direct în producția viitorului sistem.

Surse apropiate proiectului susțin că Ucraina ar urma să fabrice rachetele interceptoare, în timp ce companii europene ar furniza tehnologiile esențiale pentru detectare, urmărire și ghidare.

„Rolul Ucrainei este de a produce rachete interceptoare anti-balistice, iar noi le testăm deja”, a declarat o sursă implicată în proiect.

Aceeași sursă a explicat că succesul programului depinde de integrarea tehnologiilor occidentale.

„Avem nevoie de sisteme de ghidare de la aliații noștri pentru a pune totul laolaltă și a crea un Patriot european, dar mult mai ieftin și cu capacitatea de a crește producția”, a adăugat sursa citată.

Stocurile Patriot, tot mai importante pentru apărarea Ucrainei

Inițiativa apare într-un context dificil pentru Kiev, care se confruntă cu atacuri rusești tot mai intense asupra infrastructurii și marilor orașe.

Sistemele Patriot furnizate de Statele Unite au devenit una dintre cele mai eficiente arme împotriva rachetelor balistice, însă disponibilitatea interceptoarelor PAC-3 este limitată.

În acest context, Zelenski a făcut un nou apel către președintele Donald Trump pentru suplimentarea livrărilor de muniție destinată sistemelor Patriot.

Potrivit oficialilor ucraineni, presiunea asupra stocurilor americane a crescut și din cauza implicării Washingtonului în conflictul cu Iranul, ceea ce a redus disponibilitatea unor categorii de armament strategic.

Dezvoltarea unei soluții europene ar putea oferi Ucrainei și aliaților săi o alternativă mai ieftină, mai rapid de produs și mai puțin dependentă de deciziile politice de la Washington, într-un moment în care securitatea continentului european se află sub o presiune fără precedent.

E alertă maximă în flancul estic NATO, după ce avioanele de război Aliate au interceptat și doborât o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei dinspre Rusia. Incidentul vine la doar câteva zile după ce în România au pătruns și explodat două drone care au și explodat.

Un nou incident de securitate a avut loc la granița estică a NATO, după ce o dronă care a intrat în spațiul aerian al Letoniei dinspre Rusia a fost interceptată și doborâtă de avioane ale Alianței.

Avioanele NATO au doborât o dronă rusească deasupra Letoniei. În România nu au fost interceptate

Potrivit informațiilor publicate de presa letonă, operațiunea s-a desfășurat în apropierea localității Rogovka, în estul țării. Autoritățile au activat imediat mecanismele de alertă pentru populație și au emis o avertizare de nivel portocaliu, ridicată ulterior după eliminarea pericolului, scrie TVpworld.com.

Forțele Armate Naționale ale Letoniei au transmis că avertizarea a vizat municipalitățile Ludza, Balvi și Alūksne, după detectarea unei posibile amenințări la adresa spațiului aerian. Un purtător de cuvânt al armatei letone a confirmat pentru Reuters că cel puțin o dronă a pătruns în spațiul aerian al țării venind din direcția Rusiei.

De ce în România nu au fost interceptate dronele

Incidentul din Letonia vine după ce nu mai departe de vineri, în România, o dronă maritimă pierdută de forțele ucrainene din cauza războiului electronic din Marea Neagră a explodat în zona portului Constanța.

Amintim că în urmă cu două săptămâni, o dronă rusească Geran-2 a pătruns în spațiul aerian românesc și a explodat în momentul în care a lovit un bloc din Galați, provocând două victime.

Dar să le luăm pe rând.

Cazul dronei maritime explodată în Portul Constanța

În cazul dronei maritime care a explodat vinerea trecută în Portul Constanța, explicația pentru care vehiculul maritim fără pilot a trecut neobservată până când s-a blocat în balizele de protecție împotriva poluării – a fost că nu au putut fi detectată de radarele românești, după ce ele au fost pierdute de forțele ucrainene pe mare în urma războiului electronic provenit din Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014.

Datele publicate de platforme specializate în monitorizarea interferențelor electronice OSINT arată că litoralul românesc și zona portului Constanța s-au aflat printre cele mai afectate regiuni din Europa în ceea ce privește bruiajul semnalelor GPS în perioada premergătoare exploziei unei drone maritime ucrainene.

Experții în securitate și război electronic atrag atenția că fenomenul nu este nou. Pe lângă bruiajul clasic al semnalului GPS, regiunea este afectată frecvent și de operațiuni de tip „spoofing”, prin care receptorii sunt induși în eroare și primesc coordonate false privind poziția lor reală.

Această tehnică este asociată în mod frecvent cu operațiunile de război electronic desfășurate de Rusia în zona Mării Negre. Un raport independent publicat în 2024 arăta că aproximativ 90% dintre semnalele GPS false detectate în estul României provin din Crimeea și afectează inclusiv aeronavele care operează pe rutele dintre Uniunea Europeană și Asia.

Cazul dronei rusești Geran-2 care a explodat pe un bloc din Galați

În cazul dronei Geran-2, MApN a comunicat că a radarele românești au identificat ținta, la momentul inițial se afla într-un roi de drone care atacau porturile ucrainene de la Dunăre, doar că una dintre drone s-a desprins din dispozitiv a trecut granița și a coborât în mod controlat sub nivelul de detecție radar – continuându-și deplasarea până în momentul în care a lovit partea superioară a unui bloc din Galați.

MApN a precizat că nu a putut distruge drona, întrucât nu au putut trage cu proiectile interceptoare deasupra orașului Galați, iar timpul de reacție a fost foarte limitat.

De asemenea, generalul de aviație cu patru stele Ștefan Dănilă, fost pilot de luptă, a explicat pentru Newsweek România de ce avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române nu au putut lovi drona căzută la Galați spre deosebire de victoria avută recent în Țările Baltice.

“În Estonia am avut o dronă mult mai mare, a Ucrainei, deci și o țintă mai ușor de vizat de piloții români. În plus, această dronă zbura mult mai sus decât cea care a lovit la Galați. A fost mai ușor de urmărit. Mai mult, în Estonia piloții români au avut 20 de minute să urmărească această dronă. Au vizat-o, au tras și au lovit cu succes. Foarte important, crucial chiar, totul s-a întâmplat într-o zonă nelocuită.

Acum, în situația de la Galați treburile nu au stat chiar așa. Pe mai toate direcțiile. În primul rând drona zbura foarte jos. A lovit la 50-60 de metri. Apoi, timpul a fost foarte scurt. De la intrarea în România și până la explozie au trecut numai 4 minute. Foarte puțin mai ales că vizarea unei ținte durează un minut și jumătate.

Din păcate toată lumea își închipuie că se întâmplă ca în Războiul Stelelor, cu scenarii SF. Bine, nu este chiar așa. Aveau aprobarea să lovească, dar vorbim de o țintă mică. În plus la un moment dat drona a <<sărit>> din încadrarea radar. Piloții au fost obligați să o <<caute>> din nou. Totul cere timp. Mai mult, drona a ajuns desupra unei aglomerări urbane, iar pericolele sunt mari. Dacă racheta ratează drona poate distruge locuințe de la sol.

Nimeni nu e atât de neatent în astfel de cazuri pentru că pot avea loc nenorociri. Repet, vorbim de o țină mică destul de ușor de ratat. Așa s-a întâmplat în Polonia unde avionul a vizat, a tras, a ratat și racheta a dat jos o casă. A făcut distrugeri mai mari decât drona în sine. Repet, o țintă așa de mică poate fi destul de ușor ratată și în zone locuite nu esta de glumă”, a precizat pentru Newsweek generalul de aviație cu patru stele Ștefan Dănilă.

Ștefan Dănilă este primul aviator numit Șef al Statului Major General al Apărării între 2011-2015. A fost pilot de vânătoare, dar și-a încheiat viața militară activă ca pilot pe C-130.

Dronele „rătăcite” devin o problemă de securitate pentru NATO

În ultimii ani, România, Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania au raportat mai multe incidente în care drone militare au pătruns în spațiul lor aerian.

Aceste episoade au alimentat îngrijorările privind riscul extinderii efectelor războiului din Ucraina către flancul estic și nordic al Alianței Nord-Atlantice. Pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și portuare rusești din zona Mării Baltice, unele drone au ratat țintele stabilite și au traversat accidental frontierele statelor vecine.

Incidentul din Letonia vine într-un moment sensibil pentru întreaga regiune. În ultimele zile au fost raportate și alte evenimente similare. În Republica Moldova, autoritățile investighează explozia unei drone căzută duminică în raionul Orhei, fără victime.

Războiul din Ucraina a încetat demult să mai fie doar o realitate îndepărtată a frontului, remodelând din temelii viața de zi cu zi a rușilor de rând, chiar și în regiunile aflate la mii de kilometri de linia focului. Într-un interviu acordat publicației Kyiv Post, Daniil Cebikin, un activist politic rus refugiat la Erevan și vânat de Rusia sub eticheta de „extremist și terorist”, descrie o Rusie sufocată de restricții absurde, cenzură digitală și, mai ales, de o criză masivă și mocnită: dezertarea în masă.

Exodul din armata lui Putin. „Criza dezertărilor din Rusia începe să semene cu dezastrul din Primul Război Mondial”, susține un activist rus

Cebikin, fondatorul Asociației Civice din Omsk și implicat în proiectul „Tvîordîi Znak” (semn de sprijin pentru militarii din Rusia care refuză să lupte), face o radiografie tăioasă a regimului de la Kremlin, comparând situația actuală cu cea din 1917, care a dus la prăbușirea Imperiului Rus.

Viața la 3.000 de kilometri de fron

Chiar și în Omsk, oraș natal al activistului situat în Siberia, efectele conflictului sunt omniprezente. Autoritățile folosesc pretextul războiului pentru a consolida un control politic total.

„La rafinăria din Omsk, unde lucrează peste 15.000 de oameni, angajaților le-a fost interzis să mai aducă la muncă dispozitive cu funcție GPS. Asta înseamnă că telefoanele inteligente și brățările de fitness sunt interzise, iar oamenii sunt întorși forțat la tehnologia anilor ’90”, explică Cebikin.

Paranoia de la centru a dus și la blocarea aproape completă a spațiului virtual. Platforme majore precum Telegram, Instagram, X (fostul Twitter) sau Facebook sunt inaccesibile fără rețele VPN, pe care statul încearcă activ să le neutralizeze. Chiar și YouTube a fost încetinit deliberat până la o viteză simbolică de 128 kbps, devenind practic inutilizabil.

Deși sondajele oficiale îi atribuie în continuare o popularitate uriașă lui Vladimir Putin, activistul subliniază că sprijinul real pentru război este mult mai scăzut: majoritatea populației nu manifestă entuziasm, ci o profundă indiferență dictată de frică și spirit de conservare.

Sute de mii de dezertori

Dacă în 2022 liniile de asistență anti-mobilizare erau asaltate de ruși care încercau să evite recrutarea, situația s-a schimbat radical. Acum, cererile vin direct de la soldații aflați pe front care vor să evadeze din sistem. Estimările privind numărul total al dezertorilor variază în prezent între 300.000 și 800.000 de oameni.

Sindromul Primului Război Mondial

Cebikin explică de ce analogia corectă pentru acest conflict este anul 1914, și nu Al Doilea Război Mondial. Atunci, URSS ducea un război defensiv; astăzi, soldații ruși realizează treptat că mor pentru mize care nu le aparțin. „Ei văd cum sunt tratați de comandanți și realizează că nu apără Rusia de NATO. Prăbușirea structurii militare din interior a fost cea care a declanșat revoluția din 1917”, afirmă el.

Deși recruții sunt ademeniți cu salarii mari pentru a semna contracte, inflația galopantă a măcinat stimulentele financiare. În plus, rata uriașă a mortalității în rândul noilor sosiți pe front îi determină pe mulți să aleagă fuga în locul unei morți aproape sigure.

Un „Frankenstein ideologic” și amenințările la adresa vecinilor

Întrebat despre strategia pe termen lung a lui Putin, activistul este de părere că liderul de la Kremlin acționează impulsiv, asemeni unui țar obsedat exclusiv de păstrarea puterii. Contractul social este măcinat și de o propagandă agresivă în școli, care încearcă să spele creierul copiilor printr-un amestec bizar de nostalgie sovietică, imperialism țarist și ortodoxie, un adevărat „Frankenstein ideologic” lipsit de o viziune coerentă de viitor.

Refugiat în Armenia, Daniil Cebikin remarcă și o schimbare profundă de paradigmă în Caucazul de Sud. După eșecul Moscovei de a proteja Erevanul în conflictul din Nagorno-Karabah, Armenia privește tot mai mult spre Uniunea Europeană. Reacția Kremlinului a fost imediată, oficialii ruși amenințând Erevanul cu un „scenariu ucrainean”.

Această retorică agresivă, concluzionează activistul, demonstrează adevărata logică a Moscovei: nu este vorba despre „denazificare” sau „demilitarizare”, ci despre simplul fapt că imperiul nu poate tolera ca statele vecine să își aleagă singure un destin politic independent.

O decizie a președintelui Donald Trump de a lansa atacuri asupra Iranului este „inevitabilă”, a declarat deputatul Republican din Texas, Pat Fallon, la emisiunea „Fox News Live”, în contextul noului schimb de atacuri între SUA și Iran.

SUA asupra Iranului este „inevitabil„Regimul din Iran folosește Libanul ca monedă de schimb” 

Fallon, care face parte atât din Comisia pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților, cât și din Comisia pentru Informații, s-a declarat de acord cu președintele libanez Joseph Aoun, care a acuzat Iranul că folosește Libanul drept monedă de schimb în negocierile cu SUA.

„Gardienii Revoluției nu sunt raționali – președintele Libanului a înțeles perfect – și doar pun încă un obstacol nerezonabil în calea negocierilor”, a spus Fallon.

Libanul și Israelul au convenit joi asupra unui armistițiu mediat de SUA, după ce oficialii iranieni au susținut că nu vor mai purta discuții de pace cu SUA atâta timp cât forțele israeliene desfășoară operațiuni în Liban.

Grupul terorist Hezbollah, susținut de Iran, care este ținta Israelului în operațiunile libaneze, a refuzat să accepte armistițiul.

Gardienii Revoluției din Iran nu negociază cu bună credință

Pat Fallon, a fost, de asemenea, de acord cu fostul comandant adjunct al CENTCOM, viceamiralul în retragere Robert Harward, care a spus că Iranul nu a negociat niciodată cu bună-credință.

„Din păcate, acest lucru trebuie să se termine fie ușor, fie greu și cred că va fi greu”, a spus Fallon.

Întrebat dacă Trump ar trebui să renunțe complet la discuții și să lanseze atacuri asupra Iranului, Fallon a răspuns: „Cred că asta se va întâmpla inevitabil, pentru că nu negociezi cu cineva, într-adevăr, asta ar fi chiar pragmatic”.



Pat Fallon a continuat spunând că el crede că Corpul Gărzilor

Revoluționare Islamice (IRGC) este la conducere în acest moment și a afirmat că grupul este prea radical pentru a se negocia cu el.

„Sunt cei mai zeloți militanți și nu vor renunța la uraniul îmbogățit și nu vor deschide Strâmtoarea Ormuz, așa că forța este singura opțiune, din păcate, care cred că îi rămâne președintelui”, a spus Fallon.

Iranul pare să încerce să „crească costurile războiului”

Iar fostul șef de stație CIA Dan Hoffman a declarat că Iranul pare să încerce să „crească costurile războiului” pentru Statele Unite prin perturbarea comerțului prin Strâmtoarea Ormuz, escaladarea atacurilor teroriștilor Hezbollah împotriva Israelului și vizarea aliaților din Golf.

„Iranul simte că acest lucru îi oferă un avantaj suplimentar”, a spus Hoffman, referindu-se la presiunea politică internă cu care se confruntă administrația Trump înaintea alegerilor de la jumătatea mandatul.

Iranul a lansat șapte rachete către Kuweit și Bahrain, a anunțat sâmbătă armata americană, adăugând că șase au fost interceptate, iar ultima nu și-a atins ținta, potrivit AFP și Reuters.

„Iranul a lansat șapte rachete balistice către Kuweit și Bahrain (…) conform primelor evaluări, șase au fost interceptate, iar a șaptea nu și-a atins ținta prevăzută”, a scris armata americană pe X, adăugând că nu există răniți în rândurile sale în acest moment și negând orice pagube la una dintre infrastructurile sale din Bahrain.

Reacția a venit după ce Gardienii Revoluției din Iran afirmaseră anterior au lovit „baze inamice” din regiune, după bombardamentele americane asupra instalațiilor radar din Iran.

Apărarea aeriană a Kuweitului a interceptat atacuri cu rachete și drone de origine necunoscută, a scris presa de stat, în timp ce în Bahrain au sunat sirenele și locuitorii au fost îndemnați să se adăpostească.

Escaladarea conflictului complică eforturile de pace

Forțele armate americane au lovit sâmbătă stații radar iraniene de pe coastă, după ce au doborât drone lansate de Iran în direcția Strâmtorii Ormuz, a spus armata SUA despre noua escaladare care complică eforturile de a pune capăt conflictului dintre cele două țări.

Militarii americani consideră că cele patru drone iraniene vizau traficul maritim din regiune, a declarat un oficial SUA pentru Reuters. Gardienii Revoluției au spus că au tras și asupra a patru petroliere care încercau să traverseze strâmtoarea fără permisiunea sa.

Comandamentul Central al SUA a transmis că a lovit apoi stațiile de supraveghere ale Iranului din Goruk și de pe Insula Qeshm, ambele situate în Strâmtoarea Ormuz.

SUA și Iranul au purtat negocieri în mare parte indirecte pentru a ajunge la un acord provizoriu care să pună capăt războiului început acum trei luni, lăsând probleme precum programul nuclear al Iranului pentru negocieri ulterioare.

Însă, pe fondul unor ciocniri periodice, un acord a rămas deocamdată de neatins. Ca parte a oricărui acord, Teheranul dorește acces la venituri de miliarde de dolari din exporturile de petrol, derogări de la sancțiunile privind exporturile de țiței, ridicarea blocadei impuse de SUA asupra porturilor sale și control asupra Strâmtorii.