Featured, International

Intalnirea la nivel inalt SUA-Coreea de Nord, o dezamagire

Intalnirea la nivel inalt SUA-Coreea de Nord:În opinia analistului Iulian Chifu, summitul de la Hanoi dintre președintele Donald Trump și dictatorul nord-coreean Kim Jong-Un s-a încheiat cu un fiasco având în vedere că numărul divergențelor era extrem de mare și în teme mult prea relevante pentru interesele fiecărei părți pentru a putea fi depășite la o masă de lucru.

Intalnirea la nivel inalt SUA-Coreea de Nord

Intalnirea la nivel inalt:Summitul de la Hanoi dintre preşedintele American Donald Turmp şi dictatorul nord-coreean Kim Jong un s-a încheiat înainte de a consuma întreg programul. A fost anulat prânzul de lucru, iar conferinţa de presă separată, de la final, a fost devansată, fiind mult mai superficială şi expeditivă.
Donald Trump a părut mai preocupat de a răspunde şi a minimaliza declaraţiile făcute timp de 6 ore la audierile din Congres de către fostul său avocat Michael Cohen decât de a intra în detaliile stopării summitului cu liderul nord-coreean.
De fapt, realitatea şi contextul au răbufnit şi au explodat în faţa liderului american, care s-a trezit că nu poate să depăşească blocajele doar prin voinţa sa de a încheia pacea în războiul lung din Coreea de Nord, de a denucleariza controlabil toate siturile cunoscute ale Phenianului şi de a diminua pas cu pas sancţiunile proporţional cu paşii denuclearizării. Mai mult, divergenţele au vizat şi alte teme conexe deschise în negociere despre care liderul nord-coreean Kim Jong un a afirmat că nu e pregătit să le abordeze.
Astfel că, cel de-al doilea summit SUA-Coreea de Nord s-a încheiat cu un fiasco, mai devreme decât trebuia, cu plecarea intempestivă a celor două delegaţii. E bine că măcar tumultuosul lider american nu a revenit la retorica sa colorată şi nediplomatică din trecut, astfel că lucrurile sunt încă în evoluţie, pe masă. Încrâncenarea şi încleştarea dinţilor a fost depăşită, zâmbetele şi chiar afirmaţiile diplomatice şi formale au apărut în pozele comune, dar de aici până la înţelegeri reale şi substanţiale convenite e drum lung.
Poate că în afaceri forcingul şi negocierea agresivă dau rezultate. Poate că rupturi în negocieri pot fi declanşate de mişcări abile de voinţă şi elemente inedite colaterale aduse pe masă. Când, însă, e vorba despre state şi relaţii internaţionale, abordările superficiale şi rapide sunt excepţii care vizează doar diplomaţiile mai puţin echipate. Ei bine, asta s-a întâmplat şi la Hanoi.

Intalnirea la nivel inalt SUA-Coreea de Nord

Pe de altă parte, liderul nord-coreean pare că se complace cel mai mult în reuniuni la acest nivel care-i aduc vizibilitate, imagine şi beneficii interne şi externe. De aceea, pentru el e mult mai simplă negocierea de dragul negocierii, tragerea de timp şi, respectiv, amânarea unor paşi de substanţă. Vizibilitatea şi imaginea aduc avantaje liderului de la Phenian, în măsura în care asemenea întâlniri goale de conţinut cu dictatorul nord-coreean aduc costuri de imagine şi prejudicii importante pentru Donald Trump. Devine transparent faptul că nivelul tehnic nu a ajuns la concluzii şi înţelegeri relevante, care să fie parafate de către zona politică la un asemenea summit şi au fost lăsate mult prea multe elemente în sarcina nivelului de vârf. Negocierile şi discuţiile nu ajunseseră la o maturitate suficientă iar numărul divergenţelor era extrem de mare şi în teme mult prea relevante pentru interesele fiecărei părţi pentru a putea fi depăşite la o masa de lucru.
De altfel, prăbuşirea negocierilor a fost preconizată chiar şi de orgoliosul şi pragmaticul Trump, care anunţa la sosirea la Hanoi că are răbdare, că lucrurile se fac încet, pas cu pas. 

Intalnirea la nivel inalt SUA-Coreea de Nord

Naţiunile Unite şi Departamentul american de Stat au recunoscut joi rolul lui Hamza Ben Laden în cadrul mişcării jihadiste pe care o conduce, Al Qaeda, pe urmele tatălui său. Comitetul de sancţiuni al ONU i-a înghetat averea lui Hamza Ben Laden şi i-a emis o interdicţie de călătorie.
În august 2015, Hamza Ben Laden a fost desemnat, de şeful Al Qaeda – egipteanul Ayman al-Zawahiri, drept membru oficial al acestei grupări jihadiste şi este considerat ca cel mai probabil succesor, a explicat ONU justificând astfel decizia de a-i îngheţa averea.
În acelaşi timp, Statele Unite anunţă că oferă o recompensă de 1 milion de dolari pentru orice informaţie care ar permite localizarea lui Hamza Ben Laden. Responsabili americani îl văd ca un lider cheie în reţeaua teroristă creată de tatăl său. Hamza Ben Laden figura deja pe lista americană a teroriştilor internaţionali.
Înainte de 11 septembrie 2001, Hamza Ben Laden se afla alături de tatăl său în Afganistan unde învăţa să mânuiască armele. Într-un foto-montaj publicat pe internet pe 10 septembrie 2017 de propagandişti Al Qaeda, pentru a 16-ea aniversare a atentatelor din Statele Unite, figura lui Ossama Ben Laden apărea în făcările de la turnurile gemene, alături de fiul său, Hamza.
Această omniprezenţă, de câţiva ani, în propaganda reţelei teroriste i-a adus numele de «prinţul moştenitor al jihadului».
Într-un raport publicat de Centrul pentru Combaterea Terorismului, un fost agent special al FBI, specialist în Al Qaeda scria : “Hamza se pregăteşte pentru ocupa postul de líder al organizaţiei pe care tatăl său a fondat-o. Iar ca membru al dinastiei Ben Laden, va fi cel mai probabil primit favorabil de jihadiştii din reţea”, mai scrie fostul agent FBI. Si adaugă: “În timp ce califatul organizaţiei Stat Islamic stă să se prăbuşească, Hamza este cel mai bine plasat pentru a reunifica mişcarea jihadistă globală”. 

Intalnirea la nivel inalt SUA-Coreea de Nord

Companiile, angajatorii se plâng peste tot şi la toată lumea că nu mai găsesc candidaţi pentru poziţiile libere, dar acest lucru începe să se întoarcă împotriva lor ca un bumerang.
Bogdan Badea, CEO al eJobs, cea mai mare platformă online de anunţuri de recrutare, spune: „Vedem din ce în ce mai mult cum scade interesul companiilor, al investitorilor de a mai posta anunţuri de recrutare. Acest lucru a început din 2018 şi continuă în 2019. Principalul motiv este că au auzit în piaţă că nu se mai găsesc candidaţi şi deci nu mai are sens să mai caute nici ele”.
Acest lucru s-a răspândit peste tot, în fiecare birou, în fiecare firmă, pe fiecare chat sau intranet, încât România este văzută acum ca o piaţă de forţă de muncă secată, unde nu mai are rost să vii, să investeşti şi să faci business, pentru că nu mai ai cu cine. Este adevărat că nu mai găseşti candidaţi aşa de uşor, spune Bogdan Badea, dar dacă vrei să angajezi, dacă vrei să găseşti candidaţi, într-un final poţi realiza acest lucru. Totul depinde de cât şi ce oferi. „Dacă plăteşti peste media pieţei şi eşti o companie nouă, ai toate şansele să găseşti angajaţi”, spune Bogdan Badea.
După modelul Dorel, celebrul personaj care caricaturizează meseriaşul român, de au ajuns părinţii să nu mai vrea să-şi trimită copiii la şcolile de meserii pe motiv că râde lumea de ei, acum companiile şi-au tras singure un glonte în cap, promovând o politică de genul că nu găseşti candidaţi, situaţie care a ajuns să fie crezută de toată lumea şi să alunge investitorii.
Într-adevăr, nu se mai găsesc candidaţi în condiţiile trecute, de acum 10 ani, când pentru fiecare poziţie deschisă era coadă. Salariile au crescut, la fel ca pretenţiile. Dar dacă ai neapărat nevoie de angajaţi, pentru că ai proiecte care permit plata unor salarii mai mari, peste piaţă, sigur poţi să găseşti ceea ce cauţi. Companiile care găsesc cel mai uşor candidaţi şi-au dezvoltat constant şi perseverent brandul de angajator. Aici intră multinaţionalele şi de aceea sunt prima opţiune pentru noua generaţie.
Dacă nu ai investit în acest brand de angajator, care să fie mai mult decât un nume, nu eşti în faţă pe lista candidaţilor. Dacă fiecare lucrează intern sau cei care au lucrat acolo nu te vorbesc de bine, ci dimpotrivă, şansele de a atrage oameni şi talente se reduc foarte mult.

blank