Pe 21 mai, Statele Unite au anunțat că se retrag din Tratatul Cer Deschis, încheiat cu Rusia de președintele George H. W. Bush, după prăbușirea URSS. Tot administrația Trump a decis să retragă SUA din acordul nuclear cu Iranul, apoi (în august 2019) din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, semnat în 1987 cu fosta URSS. Acum devine tot mai limpede că președintele Trump va căuta să retragă SUA și din Noul Tratat pentru Reducerea Armelor Strategice (START), singurul acord care a mai rămas în vigoare dintre cele care obligă SUA și Rusia să-și limiteze numărul de rachete cu focoase nucleare, la circa 1.500 fiecare. Acest ultim acord expiră în februarie 2021.

De ce se retrag SUA din tratatele cu Rusia?
În fiecare din cazurile de mai sus, Statele Unite au arătat că motivul retragerii din aceste acorduri este nerespectarea lor de către parteneri – Iran și Rusia. Însă multe analize au explicat că altceva stă în spatele deciziilor administrației Trump – anularea unor tratate de control a armamentului este primul pas către elaborarea altora noi, de data aceasta cu participarea Chinei. Beijingul este ținta Statelor Unite, nu Rusia. Este o recunoaștere a statului de mare putere al Chinei, pe care SUA vor să o supună unor constrângeri specifice, acceptate cel puțin formal de SUA și Rusia vreme de decenii.

Există și o altă interpretare: lumea a intrat în era post-nucleară, în care aceste arme rămân redutabile, asigură statelor deținătoare o marjă mai mare de manevră în politica externă și un statut de puteri regionale, însă armele nucleare nu mai pot garanta statutul de mare puetere. În sprijinul acestei teorii a fost adus testul de pe 16 mai (cu câteva zile înainte de anunțul SUA privind posibilitatea ieșirii din Tratatul Open Skies) – sistemul Solid Laser Weapons, produs de Northrop Grumman a reușit să doboare o dronă în zbor în Pacific. Aceasta ar fi arma viitorului, susțin unii analiști. Prin urmare, tratatele pentru neproliferarea nucleară ar trece în plan secund. Iar faptul că Pentagonul a și făcut publice imagini de la acest test nu poate decât să transmită un mesaj pentru Rusia si China.

În lumina celor de mai sus, există voci care susțin că SUA încep să trateze Rusia ca o putere regională, o țară cu o economie de greutatea celei spaniole, cu un arsenal nuclear perimat, care nu deține arme sofisticate precum cele americane. Prin urmare, Rusia nu mai este o mare putere.

Nimic mai fals, avertizează publicații precum The American Conservative, care atrag atenția că părăsirea rând pe rând a tratatelor împotriva înarmării semnate cu URSS (Rusia) nu face decât să sporească riscurile unei curse a înarmărilor, ale unei confruntări și nu ar fi decât un cadou făcut, înainte de alegeri, taberei neocoservatoare de la Washington. La fel, o altă explicație ține de strategiile de campanie ale președintelui Trump, care încearcă să-și atragă acum cât mai mulți donatori, printre care și cei din complexul militaro-industrial american – de aici și imaginile cu noua armă laser testată de SUA și anunțurile despre posibila retragere din tratatele ce limitează înarmarea SUA.

Citeste si...  Fostul soţ al prințesei norvegiene Martha Louise s-a sinucis

Revenirea Rusiei în G8 și durerile de cap ale est-europenilor
Pe de altă parte, Donald Trump, președintele care a scos SUA din Tratatul INF și acum amenință să se retragă din Tratatul Open Skies și din Noul START, pare extrem de deschis față de Rusia când vine vorba despre relațiile economice și politice. La finalul săptămânii trecute, Donald Trump a anunțat că va amâna reuniunea G7 ce trebuia să aibă loc în SUA, dar și că dorește să invite Rusia la acest summit, alături de Australia și Coreea de Sud. ”Nu cred că G7 reprezintă ceea ce se întâmplă cu adevărat în lume. Este o organizație depășită”, a spus Trump. Nu este pentru prima dată când Donald Trump vine cu această propuenere: la summitul G7 de din Franța, din 2019, Trump i-a contrariat pe restul liderilor celor mai industrializae țări din lume cu propunerea de a reprimi Rusia în acest format. Rusia a fost exclusă din G8 în 2014, după ce a anexat Crimeea și a început să susțină războiul separatist din estul Ucrainei.

Luni, 1 iunie, președinții Trump și Vladimir Putin au discutat la telefon despre summitul G7. Kremlinul a precizat că inițiativa discuției i-a aparținut lui Donald Trump și că acesta l-a invitat pe Putin să participe la reuniunea G7.

Revenirea Rusiei la G8 necesită acordul tuturor statelor membre. Or, Marea Britanie și Canada s-au opus reprimirii Moscovei. De altfel, doar Italia a semnalat, în 2019, că nu s-ar opune reprimirii Rusiei. De ce a venit administrația Trump cu această propunere, câtă vreme ea urma să fie respinsă?

Inițiativa lui Trump este un mesaj deopotrivă pentru Rusia și aliații occidentali ai SUA, un mesaj transmis și prin insistența administrației Trump de a părăsi acorduri de neproliferare nucleară în care sunt implicate doar Rusia și SUA. Mesajul este că principalul adversar al SUA și al lumii occidentale este China, iar Rusia ar putea deveni chiar un aliat sau ar putea păstra o neutralitate binevoitoare în noul război rece dintre Washington si Beijing.

„Peste 20 de ani, succesorul dumneavoastră, dacă va fi la fel de înțelept, se va îndrepta către o apropiere de ruși, împotriva chinezilor“, îi spunea fostul secretar de Stat Henry Kissinger presedintelui Richard Nixon, in 1972. Nu au trecut 20 de ani, ci aproape 50 de ani, însă spusele lui Kissinger par să se adeverească, câtă vreme Trump rămâne la conducerea SUA. De aici și atitudinea profund ostilă a multor analiști neoconservatori și unor guverne din Estul Europei față de administrația Trump: partenerul strategic de la care noii membri NATO au luat lumină de două decenii îi poate obliga să-și schimbe poziția față de o Rusie de care SUA au nevoie pentru planuri mult mai mari și mai ambițioase.