Înghețarea și confiscarea bunurilor dobândite în urma infracțiunilor reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a crimei organizate.

Se estimează că activităţile infracţionale generează aproximativ 110 miliarde de euro anual. Un raport Europol din 2016 a arătat că 98,9% din profituri rămân la dispoziţia infractorilor; 2,2% din încasările din infracţiuni au fost confiscate sau îngheţate provizoriu în UE în perioada 2010-2014, însă doar 1,1% au fost confiscate definitiv.

 Situaţia în momentul de faţă

În prezent, confiscarea transfrontalieră a bunurilor în interiorul UE este reglementată de câteva acte legislative, care conţin lacune serioase de pe urma cărora profită infractori şi terorişti care îşi ascund averile în alte state membre. Procedurile şi certificatele actuale sunt complexe şi ineficiente (de exemplu, nu există limite de timp sau limitele de timp nu sunt obligatorii). O altă problemă este protecţia nesatisfăcătoare a drepturilor victimelor la restituire şi despăgubire.

 

Regulile actuale vor fi înlocuite printr-un regulament care va fi aplicat în toate statele membre şi va permite executarea mai rapidă şi eficientă a ordinelor de îngheţare şi confiscare. Noul act legislativ va include termene limită mai stricte pentru autorităţi şi certificate standard pentru toate ţările UE. Totodată, acesta cuprinde toate tipurile de infracţiuni şi acordă prioritate restituirii bunurilor către victime.

Citeste si...  Problemele de sănătate o împiedică pe Delia să rămână însărcinată

Parlamentul a întărit regulile prin includerea unei clauze de nerecunoaştere în cazul nerespectării drepturilor fundamentale şi a unui termen de 45 de zile pentru executarea ordinelor de confiscare. De asemenea, eurodeputaţii au adăugat prevederi pentru a promova reutilizarea bunurilor confiscate în scopuri sociale.

După dezbaterea de miercuri şi votul în plen de joi, regulamentul se va întoarce la Consiliu pentru aprobarea finală. Acesta se va aplica la 24 de luni după intrarea sa în vigoare.

 

Această propunere face parte dintr-o serie de măsuri care vizează combaterea finanţării terorismului şi a crimei organizate. Parlamentul a aprobat deja reguli mai stricte împotriva spălării de bani şi pentru controale mai stricte ale fluxului de numerar.