Comisia juridică a Camerei Deputaților trebuie să dea raportul până săptămâna viitoare pe proiectul de lege privind dezincriminarea evaziunii fiscale pentru cazurile când prejudiciul nu depășește 100.000 de euro și este achitat de către făptaș. Inițiatorul legii, deputatul Cătălin Rădulescu (PSD) își asumă deschis că proiectul are ca scop ca cei care au comis fapte de evaziune fiscală să scape de închisoare, cu condiția să plătească prejudiciul și penalitățile aferente. Contestatarii reclamă că adoptarea proiectului în plenul Camerei, forul decizional, ar duce la încurajarea evaziunii și la închiderea a mii de dosare penale aflate pe rolul instanțelor.

Iată ce lege ar putea închide 100.000 de dosare penale

Micul evazionist, între modelele Gică Popescu și Neymar

În esență, proiectul prevede că plata prejudiciului pentru evaziunea fiscală de până la 100.000 de euro îl exonerează pe cel vinovat de pedeapsa cu închisoarea.

”În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală dacă, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o acţiune administrativă care se înregistrează în cazierul judiciar”, prevede noua formă a legii, adoptată pe 11 februarie de către Senat.

Pe lângă prejudiciu, cel vinovat va trebui să plătească încă 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere. Astfel, exonerarea de pedeapsa cu închisoarea ar putea avea loc încă din timpul urmăririi penale.

Proiectul a avut un traseu sinuos. Cătălin Rădulescu, deputatul devenit cunoscut publicului cu porecla de Mitralieră, a depus proiectul la Parlament în decembrie 2017, iar un an mai târziu Camera Deputaților a adoptat proiectul și l-a trimis la promulgare, dar a fost contestat la Curtea Constituțională. ”Când am auzit că președintele Iohannis l-a contestat, mi-am dat seama că este un neștiutor și habarnist. În Germania evaziunea fiscală demult nu mai este socotită infracțiune și nici alte țări din Europa de Vest (…) Scopul trebuie să fie ca statul să-și recupereze banii. Tendința trebuie să fie pe recuperarea banilor. O singură dată, nu de mai multe ori”, a declarat Cătălin Rădulescu

Este de menționat totuși că sesizarea de neconstituționalitate nu a fost depusă de către președinte, ci de către grupurile parlamentare ale PNL, USR și PMP.

Rădulescu motivează că sancționarea penală a evaziunii fiscale ”mici” nu aduce beneficii pentru nimeni. ”La noi este o dorință maximă de a băga omul la pușcărie. De ce, n-am înțeles niciodată. Îl bagi la pușcărie, statul trebuie să-i plătească întreținerea acolo, dar nu mai recuperează banii, omul își pierde afacerea, deci nu mai poate plăti impozite, iar angajații devin șomeri. Atunci de unde bani de salarii și pensii, de alocații (…) La noi singurul care a făcut și pușcărie și a dat și banii a fost Gică Popescu”, a spus Rădulescu precizând că la inițierea legii s-a consultat și cu mediul de afaceri care a spus că ar fi mai bine pentru toate părțile ca prejudiciul să poată fi achitat fără a se ajunge la închisoare.

Întrebat cum răspunde acuzelor că proiectul său este destinat să scape de închisoare pe cei prinși că au făcut evaziune, Rădulescu a răspuns: ”Exact ăsta este scopul, să scape oamenii de pușcărie. Păi de ce fotbaliști celebri care au făcut evaziune, ca Neymar, Ronaldinho și Messi, nu au fost băgați la pușcărie? Mai important a fost să se recupereze prejudiciul.”

Citeste si...
Directoarea companiei SIVECO, reţinută pentru EVAZIUNE FISCALĂ

PNL impută lipsa de precizie
Potrivit avocatului Daniel Fenechiu (PNL), membru al Comisiei juridice a Senatului, adoptarea legii ar duce la închiderea a nu mai puțin de 10.000 de dosare aflate în faza urmăririi penale sau trimise la instanță. ”Beneficiarii sunt toți cei care nu au încă o decizie definitivă a instanței”, a declarat Fenechiu.

Iată ce lege ar putea închide 100.000 de dosare penale

Rădulescu are o altă estimare. ”Acum doi ani, când am depus proiectul, era vorba 4.000-5.000 de dosare, cu prejudiciu de recuperat de circa 500.000.000 euro”, a spus deputatul.

Însă există și alte obiecții în afară de închiderea dosarelor. ”Noi, cei de la PNL ne-am opus pentru că există posibilitatea de fraudă pe dosare mai vechi. Niciun om de bună credință nu vrea să bage la pușcărie pe cineva pentru o neregulă , dar legea ar trebui să fie o metodă de a aduce bani la buget, nu pentru a rezolva problemele penale ale unora”, a spus Daniel Fenechiu.

Senatorul reclamă faptul că prevederile legii sunt neclare și oferă portițe pentru ca evazioniștii nu doar să scape de închisoare, dar nici să nu plătească. ”Poți să faci o înțelegere cu ANAF prin care scapi de pedeapsă dar te angajezi să plătești în 30 de ani? Legea nu este foarte clară”, a argumentat liberalul.

Pe de altă parte, există posibilitatea ca un evazionist care a fost o dată beneficiar al clemenței oferite de această lege să intre apoi la închisoare pentru că, mai apoi, a comis o eroare în actele contabile, fără să aibă intenția evaziunii.

Probleme de constituționalitate. Soluția Teodorovici
În plus, Fenechiu nu crede că noua formă a legii, adoptată de către Senat, în urma deciziei de neconstituționalitate a CCR, rezolvă problemele sesizate anterior de către Curte. Astfel, renunțarea la urmărirea penală de către procuror este posibilă doar pentru fapte sancționate cu închisoare de până la 7 ani, însă faptele de evaziune fiscală vizate de proiectul lui Rădulescu sunt sancționate cu pedepse de până la 10 ani, caz în care renunțarea la urmărirea penală nu mai este posibilă. Tot Curtea Constituțională a remarcat că amenda penală nu poate substitui condamnarea la închisoare pentru fapte sancționate doar cu închisoare, fără să existe și alternativa amenzii.

Problemele legate de cuantumul pedepselor ar putea fi rezolvate de un alt proiect de lege, care se află doar cu un pas în spatele celui promovat de către Cătălin Rădulescu. Autorul este fostul ministru de Finanțe, senatorul Eugen Teodorovici. Proiectul lui a fost adoptat deja de către Senat, dar încă nu a ajuns pe ordinea de zi a comisiilor de la Cameră.

În esență proiectul lui Teodorovici de modificare a Legii 241/ 2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, prevede cam aceleași lucruri: pentru evaziunea de sub 100.000 de euro se elimină pedeapsa cu închisoarea, dacă este prejudiciul este recuperat și se plătește o amendă. Însă pentru a preveni un eventual la Curtea Constituțională, Teodorovici a redus pedepsele prevăzute pentru evaziunea fiscală până la un maxim de 7 ani, tocmai pentru ca procurorii să aibă fundamentul legal pentru a dispus renunțarea la urmărirea penală. În schimb, limitele pedepsei speciale pentru evaziunea fiscală de peste 100.000 de euro vor fi mai mari cu o treime, iar peste 500.000 de euro, cu jumătate.