Iată cum arată situaţia: Ursula von der Leyen a fost propusă oficial pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, iar Charles Michel pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European, a anunţat marţi seară Donald Tusk, după o nouă rundă de discuţii care a avut la Bruxelles. Şefii de stat şi de guvern au reluat în această dimineaţă negocierile, după discuţiile eşuate din ultimele două zile. Varianta cu socialistul olandez Frans Timmermans, susţinută de Angela Merkel, a fost respinsă categoric de Partidul Popularilor Europeni, după o rebeliune fără precent împotriva cancelarului german.

Se mai împart funcţiile în UE cum arată situaţia:

Cum arată situaţia:Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, a anunțat marți seară că formațiunea sa va susține candidatul socialiștilor europeni la șefia Parlamentului European, informează site-ul cotidianului The New York Times.

Europarlamentarul italian David Sassoli a fost ales marți după-amiază drept candidat al Partidului Socialiștilor Europeni la funcția de președinte al Parlamentului European.

Alegerea viitorului președinte al Parlamentului European se va desfășura miercuri dimineața, mandatul în fruntea instituției europene având o durată de 2 ani și jumătate.

Se mai împart funcţiile în UE cum arată situaţia:

Pe lângă Sassoli, la șefia Parlamentului European mai candidează și Ska Keller (Grupul Verzilor), conservatorul Jan Zahradil și Nigel Farage, liderul Partidului Brexit, relatează publicația online EUobserver.

Manfred Weber, candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, s-a retras din cursă în favoarea Ursulei von der Leyen, care a fost nominalizată de liderii UE ignorând sistemul de tip „primul candidat” (Spitzenkandidat), ce prevede ca fiecare formaţiune paneuropeană să desemneaze câte un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene.

Oficialul a subliniat că PPE va continua să dețină funcția de președinte al Comisiei Europene, prin Ursula von der Leyen (Uniunea Creştin-Democrată, CDU), iar acest lucru reflectă rezultatul alegerilor europarlamentare.

Președintele în funcție al Consiliului European, Donald Tusk, a declarat marți că există „un mare semn de întrebare” dacă Parlamentul European va aproba nominalizările la conducerea instituțiilor europene, informează site-ul de știri Politico.

Tusk a salutat nominalizarea Ursulei von der Leyen la funcția de președinte al Comisiei Europene: „Sunt foarte fericit pentru asta. La urma urmei, Europa este o femeie. Cred că a meritat să așteptăm pentru un astfel de rezultat”.

Se mai împart funcţiile în UE cum arată situaţia:

Acum decizia aparține Parlamentului European, care trebuie să aprobe nominalizarea Ursulei von der Leyen cu o majoritatea absolută.

Președintele Klaus Iohannis a catalogat acest propuneri ca fiind un „compromis acceptabil” pentru toate țările membre UE.

De asemenea, potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale, s-a recomandat ca Frans Timermmans și Margrethe Vestager să fie prim-vicepreședinți cu cel mai înalt nivel de decizie ai Comisiei Europene.

Liderii UE s-au înțeles cu privire la noii lideri europeni. „Consiliul European a căzut de acord asupra viitoarei conduceri a instituțiilor UE”, a precizat Tusk, pe Twitter.

Acesta a prezentat ulterior noua componență:

Urmează ca Parlamentul European să adopte propunerile cu majoritate absolută.

Un acord privind desemnarea noilor şefi ai instituţiilor Uniunii Europene este „tot mai aproape”, a anunţat marţi seară, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, după trei zile de discuţii intense.

„Teoretic, avem un acord”, a afirmat la rândul său o sursă europeană bine plasată la Bruxelles, transmite Agerpres.

A treia zi a summitului în care liderii europeni încearcă să ajungă la un acord pentru desemnarea celor care vor conduce în următorii cinci ani principalele instituţii europene a început marţi la Bruxelles la ora 14:00 GMT (17:00 ora României), după trei amânări succesive decise în cursul zilei pentru ca participanţii să poarte discuţii bilaterale în vederea găsirii unei soluţii pentru ieşirea din impas.

Conform uneia dintre ultimele variante de compromis prezentate de surse prezente la summit, preşedinţia Comisiei Europene ar urma să revină actualului ministru german al apărării, Ursula von der Leyen, franţuzoaica Christine Lagarde ar prelua conducerea Băncii Centrale Europene, ministrul spaniol de externe Josep Borrell ar putea conduce diplomaţia europeană, omologul său belgian Charles Michel ar prelua preşedinţia Consiliului European, în timp ce germanul Manfred Weber, propus iniţial de popularii europeni pentru preşedinţia Comisiei Europene, ar putea deveni preşedinte al Parlamentului European, posibil pentru numai jumătate de mandat.

Citeste si...  Fuego a aniversat 20 de ani de la absolvirea facultatii

A început ședința Consiliului European, după numeroase amânări. În ultimele ore au avut loc negocieri în culise și au fost vehiculate diverse nume pentru cele mai importante funcții din Uniunea Europeană.

O nouă amânare a reuniunii liderilor statelor membre. Consiliul European a fost reprogramat pentru ora 16.15, ora României.

Summit-ul a fost amânat din nou, pentru ora 15.00.

Summit-ul a fost amânat pentru ora 14.00, ora României.

Şefii de stat şi de guvern erau aproape de o înţelegere. Conform celui mai recent scenariu, olandezul Frans Timmermans urma să preia şefia Comisiei Europene, în timp ce conducerea Parlamentului era împărţită între germanul Manfred Weber şi belgianul Guy Verhofstadt, cu câte un mandat de doi şi jumătate fiecare.

„Cred că lăsăm o imagine foarte proastă a Consiliului şi a Europei. Eşecul este cel al diviziunilor politice şi, pe de altă parte, al diviziunilor geografice din sânul Consiliului. Şefii de stat şi de guvern sunt aici ca să îşi reprezinte ţările, dar se simt captivi ai unor interse politice sau ai unor constrângeri politice, ceea ce contravine tratatelor noastre”, spunea ieri Emmanuel Macron preşedintele Franţei.

Despre disensiuni geografice a vorbit şi cancelarul german Angela Merkel. Mai ales, după ce ţările grupului de la Vişegrad s-ar fi opus numirii olandezului Frans Timmermans în fruntea Comisiei.

„Trebuie să dăm atenţie faptului că avem şi ţări mai mari şi mai mici în grupul de la Vişegrad. Ar fi dificil să votăm împotriva întregului grup de la Vişegrad sau împotriva unei ţări precum Italia. Nu mi-ar plăcea ca cineva să voteze contra Germaniei, fără să îi pese de preocupările şi interesele noastre”, a spus Merkel.

Se mai împart funcţiile în UE cum arată situaţia:

Deşi numele său a fost vehiculat pentru conducerea Consiliului European, Kristalina Georgieva nu mai are şanse pentru acest post, susţine premierul Bulgariei. Rămâne însă în cărţi pentru postul de primvicepreşedinte al Comisiei Europene. Tot pe surse, preşedinţia consiliului ar putea reveni unui liberal, cel mai probabil belgianul Charles Michel sau daneza Margrete Vestager.

„Totul este posibil. Nu a fost niciun vot, am tatonat terenul ca să vedem ce se întâmplă”, a spus Andrej Plenković, premierul Croaţiei.

Premierul ceh: Timmermans este absolut inacceptabil
Pe de altă parte, premierul ceh Andrej Babis spune că socialistul Frans Timmermans este „absolut inacceptabil” pentru funcția de președinte al Comsiei Europene, relatează site-ul agenției Reuters, citat de Mediafax.

„Am declarat anterior că nu îl vrem pe Timmermans în funcția de președinte al Comsiei Europene din mai multe motive. Este inacceptabil pentru noi și ar fi o catastrofă”, a spus Babis înainte de summitul liderilor UE.

Babis a vorbit în favoarea mai multor reprezentanți din partea Partidului Popular European (PPE), cât și a comisarului european Margrethe Vestager.

Acesta a adăugat că politicianul slovac Maros Sefcovic, actual vicepreședinte al Comisiei Europene, ar putea îndeplini rolul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

Întrebat despre afirmațiile lui Babis, privind opoziția față de Timmermans, premierul olandez Mark Rutte a declarat că „există tot felul de colegi cu tot felul de perspective despre candidați”, refuzând însă să își exprime propria părere.

Președintele Parlamentului European, ales miercuri
Preşedintele Parlamentului European va fi ales în sedinţa de miercuri. Şi, dacă se vor respecta negocierile de dinainte de summit, va fi germanul Manfred Weber.

Instituția își va alege un nou președinte pe 3 iulie, chiar dacă liderii UE vor întârzia să aleagă un nou șef pentru Comisia Europeană, a spus un purtător de cuvânt al Legislativului Blocului comunitar.

„Nu există nicio posibilitate de a modifica” decizia de a ține un vot pe 3 iulie, a precizat purtătorul de cuvânt.