În topul închisorilor în care heroina sau cocaina fac parte din ”meniul” obișnuit al multor pușcăriași sunt penitenciarele din sudul țării și din apropierea Capitalei.
Drumul stupefiantul către celula toxicomanului începe, firesc, din stradă, acolo unde se dau comenzile și se încasează banii. Dacă e vorba de cantități mici, pentru consum, transportul se face de rudele și apropiații deținutului cu care se văd la ”vorbitor”, dar dacă marfa va fi revândută de traficanții unei rețele formată după gratii lucrurile sunt ceva mai elaborate, iar modalitățile de introducere a stupefiantului ceva mai diversificate.
Droguri ascunse în vagin sau plasate în timpul partidelor de sex
”Vorbitorul” este locul în care drogul poate trece de zidurile închisorii în feluri extrem de ingenioase. Tivurile sau manșetele hainelor au oferit de-a lungul timpului modalități sigure de transport. Pavilioanele urechilor, gura sau chiar vaginul și anusul au fost folosite de cărăușii de ocazie pentru a plasa marfa pușcăriașului toxicoman.
Drogul ascuns în gură poate fi plasat printr-un sărut așa-zis pasional. Cel ascuns în vagin este îmbrăcat în prezervative prinse cu o ață, precum tampoanele pentru femei. Femeia care-l transportă are ciorapul rupt în zona intimă sau chiar nu poartă ciorap și nici chilot pentru a putea acționa foarte rapid. Într-un moment de neatenție al gardianului care supraveghează de la distanță mai multe întâlniri la vorbitor, îl scoate și îl plasează. Cam la fel se derulează lucrurile și cu stupefiantele ascunse în anus”, ne-a dezvăluit un ofițer antidrog.
Întâlnirile intime sunt și ele asezonate cu ceva drog pentru că în camera intimă supravegherea este mai relaxată. Nu o dată, pușcăriașii au intrat acolo pentru a partidă de amor cu soția, dar au ieșit ușor prizați după ce s-au delectat cu ceva ”prafuri”. Firește, nu s-a renunțat nici la clasicele disimulări ale stupefiantului în mâncare, cutii de conserve, sticle de suc sau tuburi de pastă de dinți. Unii dintre traficanți folosesc chiar conserve și sticle închise ermetic, etichetate ca din fabrică, făcute însă la cine știe ce atelier.