Până și senatorul UNPR Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, de altfel, s-a gândit c-ar putea da declarații legate de criza bebeluşilor de la Argeş. Acesta afirmă că nu este suficientă implicarea autorităților sanitar-veterinare, pentru a rezolva problema. El nu spune că este aproximativ imposibilă depistarea sursei de infectare cu bacteria ucigașă.
Senatorul UNPR se manifestă însă ca om politic, nu ca un cadru medical: el nu se zbate, de la nivelul autorității de Președinte a unei societăți de pediatrie, el trimite interpelări, de la Senat: îl cheamă la ordine pe ministrului Sănătăţii, Patriciu Andrei Anchimaş-Cadariu, strict despre faptul că nu a fost identificată sursa contaminării, nu se știe ”dacă este vorba despre un germene patogen sau o situaţie toxică”.
„Ceea ce ştim sigur este că faptul că din ce în ce mai mulţi copii ajung în fază critică, fiind nevoie de intubare, ventilare şi susţinerea funcţiilor vitale. Poate că această criză ar fi şi de resortul SRI sau al Ministerului de Interne, însă sub aspect medical, aşteptăm lămuriri de la Ministerul Sănătăţii. Tăcerea sau bâlbele, în cauză, nu fac altceva decât să trezească oprobiul publicului larg, care consideră că autorităţile sunt depăşite”, se arată în interpelarea senatorului UNPR. Încă de acum 10 zile, medicul Laurenţiu Beluşică, şef Secţie Chirurgie, Spitalul „Dimitrie Gerota” susţinea că, până la descoperirea sursei îmbolnăvirii copiilor, ar fi vorba de o problemă naţională: „Vorbim de o problemă de siguranţă naţională. Nu stim de la ce a pornit, acest lucru ar fi trebuit sa fie aflata atunci, daca exista. Este o problemă in prezent necunoscuta, nu stim unde poate sa conduca. Medicina nu e matematica. Nu stim daca de la 10 cazuri maine nu pot ajunge la 20, la 30”. Iată că acum și senatorul UNPR vorbește despre necesitatea ca SRI sau Ministerul de Interne să intervină în investigație.
„Este vorba despre calitatea surselor de apă, despre calitatea alimentelor, de felul în care sunt procesate carnea, laptele, în industria din zonă, de felul în care se asigură circuitul frigorific în transportul şi depozitarea alimentelor. Este clar că numai reţeauna sanitară, sau numai cea sanitar -veterinară, singure, nu pot rezolva această prblemă”, a precizat Burlea, care a adăugat că trebuie luate în calcul şi articole sau alimente din import.
„După părerea mea, au fost cazuri de infecţie gastro intestinală, cu o bacterie, cu toxicitate deosebită, enterohomoragică, care poate să conducă la agravare în sindromul hemolitic şi uremic. Ca medic pediatric, apreciez experienţa medicilor din Argeş, care au apreciat gravitatea cazurilor şi au trimis aceşti copii la Bucureşti. Din acest punct de vedere, nu le pot reproşa nimic”, a mai afirmat Burlea.
Senatorul consideră că şi criticile privind administrarea de antibiotice copiilor, în prima fază, sunt „neştiinţifice şi nefondate”.
„Într-o diaree infecţioasă, în care ai scaune cu mucus, puroi sau sânge, este clar că tratamentul este cu antibiotice. De multe ori, în practică, cei care practică pediatria ştiu asta, decizia o iei înainte de a veni coprocultura. Te bazezi pe simptome, pe aspectul scaunelor, pe starea pacientului, pe deshidratare, şi decizi utilizarea antibioticului înainte de cele 72 de ore necesare, pentru a avea un rezultat al analizei. Pentru că în 72 de ore, poţi pierde acel copil”, a spus senatorul UNPR.
El arată că începerea tratamentului, urgent, este vitală în multe cazuri.
fi stins, sa se fi autolimitat”, a mai spus şeful Secţie Chirurgie, Spitalul „Dimitrie Gerota”.