Platforma În Linie Dreapta a publicat o analiză în care face referire la implicarea Rusiei în protestele de la Pungeşti, prin proiectul „Moldova Mare”. Imaginile cu manifestările din cadrul proiectului „Moldova Mare” conţin asemănări foarte interesante cu cele pe care le-am văzut de fiecare dată când extremiştii maghiari, apropiaţi Moscovei, au agitat spiritele pe tema Ţinutului Secuiesc.
La protestele de la Pungeşti de anul trecut şi-au făcut apariţia separatiştii „moldovenişti” din Basarabia, cu steagul reprezentând un cap de bour pe fond roşu. Prezenţa organizaţiei numite „Patrioţii Moldovei” confirmă implicarea ruşilor împotriva proetstelor din judeţul Vaslui, scre În Linie Dreaptă.
Cine sunt „Patrioţii Moldovei”
Partidul patrioţii Moldovei a fost înfiinţat la 30 iunie 2010. Programul formaţiunii, potrivit site-ului ei, este acela de a uni „sub drapelele sale toți cetățenii, indiferent de naționalitate, religie, statut social, care consideră Republica Moldova casa lor comună, respectă valorile culturale naționale, create de poporul multinațional din Moldova, toți cei, care prețuiesc istoria Republicii Moldova și care respectă dreptul moldovenilor la identitatea lingvistică și etnică”. De asemenea, partidul se exprimă “comunicarea atotcuprinzătoare și cooperarea cu Federația Rusă”.
Autorul analizei publicate pe platforma În Linie Dreaptă consideră că principalul instigator al protestelor de la Pungeşti este Lucian Timofticiuc, susținător al separatismului moldovenist de inspirație sovieto-eurasiatică în România şi şef al publicaţiei vasluiene “Vremea Nouă”. Apariţia la manifestaţii a steagul cu cap de bour, „simbol confiscat și folosit în prezent în Republica Moldova doar de grupurile moldovenist-filoruse”, este principalul indiciu al implicării lui Timofticiuc în protestele din anul 2013.
„În 2007, în plină dictatură comunistă la Chişinău, Timofticiuc şi încă doi indivizi, Marian Russo şi Claudiu Alexa (decedat între timp) înfiinţează “Comunitatea Moldovenilor din România”, în continuarea eforturilor sovietice de a crea un “popor moldovenesc” diferit de poporul roman, popor care vorbeşte “limba moldovenească”. Scopul este atât consolidarea artificialei identităţi “moldoveneşti” în Republica Moldova cât şi emiterea de pretenţii teritoriale față de România”, explică autorul.
În plus, analiza menţionează faptul că Timofticiuc s-a aflat permanent la locul manifestaţiilor din Pungeşti, în actombrie 2013 şi a răspîndit informaţia falsă potrivit căreia un bărbat în vârstă de 81 de ani a decedat în urma intervenţiilor violente ale jandarmilor. De asemenea, site-ul publicaţia lui Timofticiuc, „Vremea Nouă”, a transmis constant imagini de la protestele de la Pungeşti.
În loc de concluzie, autorul prezintă o bucată dintr-un articol publicat de dniester.ru, publicaţie controlată de ruși din Tiraspol, articol care explică de ce se tem ruşii de exploatarea gazelor de şist din România.
„Subiectul gazelor din România exercită o presiune serioasă asupra situaţiei din R. Moldova, care contează pe ajutorul Bucureştiului în ce priveşte ruperea legăturilor sale cu Moscova. R. Moldova speră că România va putea să îi livreze gaze iar în acest caz nu mai este obligată să încheie contracte cu Rusia. De asemenea, în acest cadru apare şi Transnistria, în măsura în care Moldova, odată scăpată de dependenţa gazului rusesc, va putea să blocheze livrările de gaz către Transnistria”
Asemănări între separatiştii „moldovenişti” şi extremiştii maghiari
Atitudinea lui Lucian Timofticiuc este foarte asemănătoare cu cea a liderului partidului extremis Jobbik, Vona gabor, care militează pentru autonomia Ţinutului Secuiesc în România. Despre Vona Gabor şi partidul său cu accente neo-naziste, Evenimentul zilei a scris pe larg.
Din pricina activităţii sale extremiste, Vona Gabor a fost declarat indezirabil în România, decizie pronunţată de Curtea de Aepl Bucureşti.
Şi mai interesant, de-a lungul timpului au foast scoase la iveală legăturile membrilor partidului extremist Jobbik cu Rusia. Astfel, o comise a Parlamentului Maghiar a cercetat, în luna martie a acestui an, extremişti ai Jobbik, acuzaţi că au primit finanţări din Rusia şi Iran. Două luni mai târziu, un eurodeputat al aceleiaşi formaţiuni politice, Bela Kovacs, a fost anchetat pentru spionaj în favoarea Rusiei.