Ieșirea din carantină, un pariu al liderilor mondiali U.S. President Donald Trump (C) walks past French President Emmanuel Macron (L) and German Chancellor Angela Merkel on his way to his spot for a family photo during the NATO summit at their new headquarters in Brussels, Belgium May 25, 2017. REUTERS/Jonathan Ernst
De la o țară vestică la alta, liderii încep să vorbească despre ieșirea din carantină, despre repornirea economiei – practic, despre aceeași strategie în fața unei epidemii precum cea aplicată în urmă cu 50-70 de ani. Ulterior, statisticile, scurgerile de informații de la servicii către presa, anchetele, studiile științifice ne vor arăta ce au însemnat lunile de blocare a întregii lumi: salvarea a sute de milioane de vieți, incercarae de a prezerva/dărâma regimuri, de a menține/schimba o ordine mondială. Sau doar o repetiție pentru toate cele de mai sus.
Ieșirea din carantină, un pariu al liderilor mondiali
Președintele Franței a ieșit, luni, în fața concetățenilor și i-a anunțat că va mai urma o lună de izolare. O zi mai târziu, președintele României i-a anunțat același lucru pe români. Emmanuel Macron a anunțat că, începând de pe 11 mai, economia va fi repornită, încet-încet. O zi mai târziu, președintele României nu a vorbit despre reluarea activității. Președintele Macron a vorbit despre testarea masivă a populației și despre măștile ce vor deveni obligatorii, la fel au făcut-o și premierii Austriei și Danemarcei, care vor să reia activitatea economică. Se vorbește în România despre testarea masivă a populației?
Toată presa europeană a observat o atitudine neobișnuită pentru Emmanuel Macron: modestia sau chiar o smerenie în fața francezilor. Președintele a căutat în discursul său de jumătate de oră o justificare pentru un fiasco al autorităților, a și spus că țara nu a fost pregătită pentru o criză ca aceasta. ”Președintele și-a recunoscut greșelile. Trebuie să se reinventeze”, scrie revista germană Die Zeit, care adaugă că francezii au fost tot mai neîncrezători în guvern în ultima săptmână, iar regimul Macron are motive să se teama că, odată încheiată perioada de izolare, ”vestele galbene” și-ar putea relua protestele. Schimbarea de atitudine a lui Macron a fost observată și de Frankfurter Allgemeine Zeitung, care scrie că ”pandemia este o cotitura în mandatul” președintelui. Cotidianul elvețian Le Temos scrie că Macron a devenit ”mai social, mai atent la inegalități” și mai angajat în „apărarea suveranității naționale”.
De fapt, ce le-a transmis Macron francezilor? Le-a spus același lucru ca și Angela Merkel germanilor, ca și Boris Johnson britanicilor, ca și Mark Rutte olandezilor, ca și Donald Trump americanilor. Doar că Macron și-a adaptat discursul la matricea culturala a francezilor și a îmbrăcat mesajul în haiana smereniei, a atenției la inegalități. În schimb, prea preocupați de imagine, Macron și guvernul său au uitat că țara are nevoie de kituri pentru teste și de măsti, că producătorii francezi au fost delocalizați în iureșul globalizării.
Angela Merkel le-a transmis germanilor că 70% dintre ei se vor îmbolnăvi de covid-19, dar a avut grijă ca țara să aibă disponibile cele mai multe teste din Europa. Premierul Johnson le-a spus britanicilor ca mulți dintre ei vor pierde pe câte cineva drag, apoi a ajuns chiar el însuși la terapie intensivă, dar și în Marea Britanie se testează. Premierul Olandei le-a spus concetățenilor că în țară nu se vor lua măsurile stricte din statele vecine și că Olanda va merge pe varianta imunizării naturale, însă cu izolarea celor mai vulnerabili, iar guvernul a avut grija de teste și de măsti. Iar Donald Trump este în continuare hulit pentru că le spune americanilor că economia trebuie să reînceapă să funcționeze, cu riscurile sanitare asociate, iar în SUA se fac teste în masă.
Ce a făcut Emmanuel Macron o rezumă foarte bine Lydia Guirous, membră a biroului politic al partidului Les Republicains, principala forță de opoziție din Franța. Președintele le-a transmis francezilor că, începând cu 11 mai, țara se va redeschide treptat. Este un alt mod de a le spune: ”Nu am altă soluție, izolarea ne distruge economia și nu ne vom mai putea ridica. Izolarea distruge familii și accentuează inegalitățile sociale, aruncă în aer ghetourile… Și nu am reușit să aplatizez curba covid care, din fericire până acum, nu a ucis mai mulți oameni decât canicula…”.
”Cum să le explici francezilor că nu există o soluție mai bună decât imunizarea în masă, prin trimiterea copiilor la școală, spre exemplu. Va amintiți că, la început, guvernul ne explica cum copiii sunt purtătorii cei mai contagioși… Și că nu trebuie să iasă din casă. Așa cum spuneau unii medici, și era logic, dacă îi izolăm pe copiii primii, atunci ei vor trebui să iasă din izolare ultimii. Asta însă în afară de situația în care știm că nu există altă soluție la această epidemie și că, deși vom găsi poate un vaccin în lunile următoare (sau anii următori), nu vom reuși să vaccinăm toată populația Franței, cu atât mai puțin a lumii.
Ieșirea din carantină, un pariu al liderilor mondiali
Atunci, ce strategie are președintele Macron? În realitate, el a făcut același pariu al imunizării colective, pentru că nu are altă soluție. Gripa Hong Kong a provocat moartea a 1 milion de oameni în 1968, fără nicio izolare… Cine își mai amintește? Iar gripa asiatică din 1957-9958 a făcut 2 milioane de victime. Din nou, fără nicio izolare. Ceea ce va face președintele, si nu are de ales, este să ne învețe să acceptăm moartea în rândurile societății noastre, un lucru pe care l-am uitat și l-am refuzat. Ar fi putut avea curaj să ne spună… Fără îndoială că am fi putut accepta acest drum, care este sinonim cu recunoașterea neputinței noastre în fața anumitor fenomene”, scrie Lydia Guirous.
Ieșirea din carantină, un pariu al liderilor mondiali U.S. President Donald Trump (C) walks past French President Emmanuel Macron (L) and German Chancellor Angela Merkel