Situaţia reală a economiei României săptămâna care sa încheiat a generat mai mult ca niciodată dispute în privinţa stării economiei, un subiect care nu mai are prea mare spaţiu, prins pe de o parte între criza politică şi de cealaltă parte de cazul Caracal.

Situaţia reală a economiei României doi oficiali ai Băncii Naţionale au postat analize destul de pesimiste, subliniind că o fac în nume propriu, fără a implica instituţia. Este cazul lui Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate din BNR, care spune pe Facebook că „suntem într-o situaţie extrem de dificilă, politic şi economic. Nu cred că avem resurse că să mai rezistăm încă un an şi jumătate, până ce un nou guvern, rezultat din alegeri la termen, să poată începe să repare ce este acum stricat rău de tot”.

Situaţia reală a economiei României

Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu face pe blogul personal o analiză complexă, în care aminteşte de precedenta criză economică, începută în 2008, găseşte situaţii care se repetă. negative, desgur, şi încearcă să construiască scenarii pentru viitor. „Spre deosebire de perioada premergătoare crizei din 2008, când economia înregistra două boomuri, unul în piaţa imobiliară şi unul în consum, alimentate de creşterea salariilor şi a creditului, acum avem doar boomul consumului, alimentat de creşterea salariilor….Rezultatele sunt similare cu cele înregistrate înainte de 2009: avem dezechilibre fiscale structurale nesustenabile, dezechilibre externe relativ mari (al doilea cel mai mare deficit de cont curent din UE) şi o datorie externă de 103,7 miliarde euro (iunie 2019)… Dacă o recesiune de aceeaşi dimensiune ar interveni în 2020 şi ponderea în sarcina fiscală a cheltuielilor sociale şi a celor cu salariile ajustate pentru cheltuielile imputabile ar fi în 2019 la nivelul din 2018, atunci înseamnă că cele două tipuri de cheltuielil luate împreună ar ajunge în 2020 la aproximativ 94,3 la sută din sarcina fiscală. Acest nivel nu ar mai lăsa suficient loc pentru alte cheltuieli curente şi de investiţii, forţând soluţii dureroase. Experienţa ne arată că, în România, partidele forţate să aplice soluţiile dureroase sunt mereu altele, pentru că după ce le aplică sunt scoase de votanţi de pe scena politică, comparativ cu invariant acelaşi partid care generază problemele în fazele ascendente ale economiei prin promovarea politicilor fiscale prociclice. În consecinţă, politica fiscală prociclică are consecinţe negative nu numai pentru economie, ci şi pentru democraţie şi calitatea mediului politic”, spune Croitoru.

Situaţia reală a economiei României

Pe lângă opinii locale, avem şi câteva păreri din străinătate.

Agenţia de rating Standard & Poor’s a reconfirmat perspectiva stabilã a economiei româneşti şi calificativul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valutã şi în monedã localã, ocazie care i-a permis Ministerului Finanţelor să emită un comunicat care priveşte doar partea plină a paharului, citându-l pe ministrul Eugen Teodorovici: „Iatã cã atunci când se fac evaluãri pe marginea economiei, nu politica partizanã şi panicatã, dimensiunea pozitivã a economiei se aratã clar şi fãrã niciun fel de dubiu sau rezervã. Analizele şi prognozele MFP sunt confirmate de S&P iar acest lucru trebuie sã dea încredere tuturor investitorilor şi actorilor economici din societate şi în planul nostru economic pentru România.Totodatã, mã aştept ca de acum înainte toţi cei care simt un imbold personal de a face declaraţii mincinoase şi iresponsabile, de naturã sã saboteze economia naţionalã, sã se abţinã, având în vedere cã evaluãrile internaţionale îi contrazic direct şi puternic”.

Ministerul vorbeşte de puncte forte ale României: nivelul moderat al datoriei publice guvernamentale şi al datoriei publice externe, precum şi creşterea economicã solidã înregistratã în ultimii ani….În ceea ce priveşte deficitul bugetar pe anul 2019 estimarea agenţiei de rating confirmã cã România se va încadra în ţinta asumatã ca stat membru Uniunii Europene.

Dar, în analiza echilibrată pe care o face, agenţia invocă şi de o serie de neajunsuri: estimează reducerea ritmului de creştere al economiei României la sub 4% în acest an şi în următorii doi ani, avertizând asupra posibilităţii invesării ciclului economic, pe fondul scăderii ritmului creşterilor salariale şi a cererii.

Iată situaţia reală a economiei României

Agenţia avertizează asupra posibilităţii reducerii ratingurilor în cazul în care dezechilibrele fiscale şi externe vor persista mai mult decât estimările din prezent, ducând la creşterea datoriei publice peste estimări.

Citeste si...  Liviu Dragnea: România a pierdut astăzi una dintre cele mai mari valori!

Standard & Poor’s remarcă şi nivelul inflaţiei, de 4,1%, cea mai mare dintre toate noile state membre ale UE.

O creştere a ratingului este posibilă, spune agenţia de rating, în cazul în care cadrul instituţional al României se consolidează, iar politicile vor deveni mai previzibile. „Într-un astfel de scenariu, anticipăm că guvernul va avansa asupra consolidării bugetare, punând în mod ferm datoria publică netă pe o traiectorie descendentă”.

„Una dintre ipotezele noastre cheie este că guvernul va înăspri politica bugetară pentru a compensa creşterile considerabile planificate ale cheltuielilor de pensii în 2020 şi 2021. Prin urmare, estimăm că contribuţia netă la creşterea PIB în urma măsurilor fiscale din 2020 va fi doar uşor pozitivă şi, în esenţă, zero în 2021”.

Iată situaţia reală a economiei României

Să remarcăm fraza de mai sus, în actualul context politic şi social şi să ne întrebăm ce şanse reale sunt de înăsprire a politicii bugetare, în contextul perioadei electorale.

S&P priveşte chiar un pic mai departe: „Dinamica creşterii României rămâne restricţionată de emigrarea forţei de muncă calificate şi de creşterea generală slabă a populaţiei. Reformele structurale pentru rezolvarea acestor probleme par să lipsească. Creşterea mare a salariilor din ultimii ani nu a fost însoţită de creşteri comparabile ale productivităţii, care au în parte erodat competitivitatea exporturilor României”.

S&P mai estimează că deficitul fiscal al României va rămâne la aproximativ 3% din PIB în 2019, dar avansează ipoteza unei creşteri a deficitului la 3,4% din PIB în 2020.

„Considerăm că presiunea asupra bugetului României va persista până în 2022”, apreciază agenţia, în contextual creşterii pensiilor, precum şi o rată a inflaţiei de 4,0% în 2019, peste obiectivul băncii centrale.

Să notăm, în context, observaţia pe care crirticul permanent al Guvernului care este senatorul liberal Florin Cîţu o face: „ratingul acordat de agenţia Standard & Poors privind economia României este doar cu un nivel peste „Junk”. Acesta spune că „propagandiştii PSD” sunt instruiţi să spună că ratingul S&P confirmă că ce face PSD este bun pentru ţară”, şi să admitem că BBB- este, într-adevăr, la limita de jos a pragului, dar este, totuşi, un rating „de investit”.

Nu în cele din urmă, boardul FMI a venit cu o serie de recomandări, după misiunea din vară, îmbunătăţindu-şi estimările pentru creşterea economiei României, de la 3,1% la 4% pentru acest an. Instituţia a crescut însă prognoza de inflaţie de la 3,3% la 4,2%.

Raportul apreciază că activitatea economică va continua să fie stimulată de consum, iar inflaţia va rămâne ridicată, FMI recomandând autorităţilor aceeaşi consolidare fiscală durabilă, susţinut de măsuri menite să reducă deficitul bugetar şi cel comercial.

Noua lege a pensiilor ar putea afecta sustenabilitatea fiscală, instituţia recomandând o revizuire a acesteia, insistând şi în privinţa riscurilor generate de şocurile politice.

Având în vedere perioada electorală, există riscul unor noi stimulente fiscale sau al revenirii asupra unor politici structurale care ar reduce şi mai mult competitivitatea României. În prezent, noua lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ pe termen mediu la adresa stabilităţii fiscale. Pe plan extern, principalul risc îl reprezintă o încetinire peste aşteptări a pieţei externe, care ar deteriora şi mai mult un deficit de cont curent deja mare şi ar agrava presiunile de finanţare, arată raportul.

În acest context instituţia recomandă redirecţionarea cheltuielilor fiscale dinspre salarii şi pensii spre investiţii, creşterea a investiţiilor publice, precum şi o absorbţie mai eficientă a fondurilor UE.

Aşadar, nu mai rezistăm un an şi jumătate, şi nu se ştie dacă vom putea repara ceea ce s-a stricat, ne paşte o recesiune şi nu se ştie dacă vom avea determinarea politică de a schimba ceea ce este de schimbat, suntem fie aproape de nivelul „junk” fie ceva premianţi fără coroniţă, ar trebuie să revizuim legea pensiilor şi să ţinem cont şi de mersul economiei mondiale.

Derutant, nu?

Poate de aceea ministrul Teodorovici a subliniat că va avea o discuţie cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu legat de opiniile exprimate de cei doi oficiali (reamintim, au vorbit în nume propriu) la reuniunea viitoare a Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, pentru că astfel de păreri pot afecta mediul economic.