ANRE a făcut un anunț important pentru consumatorii casnici privind modul în care aceștia pot beneficia de preţul plafonat la energie electrică şi gaze naturale până în 2022.

Adevărul:Începând cu 1 martie 2019, preţurile la energie electrică şi gaze naturale vor fi plafonate până în iulie 2022, respectiv februarie 2022. De aceste preţuri plafonate vor beneficia însă doar clienţii finali casnici care primesc energie electrică şi gaze în regim reglementat, nu şi cei din piaţa concurenţială.

Cei care s-au mutat către piaţa concurenţială au posibilitatea de a reveni pe piaţa reglementată, în situaţia în care consideră că este mai avantajos.
Sunt circa două milioane de contracte pe piaţa concurenţială, pe care activează circa 100 de firme, după ce furnizorii de energie au dus în ultima perioadă o campanie agresivă de atragere a clienţilor cu preţuri mai mici.
Pe piaţa concurenţială de gaze naturale, numărul este mai mic, de până în 100.000.

Ce trebuie să facă clientul de energie electrică
În prezent, clientul casnic de energie electrică care doreşte să revină din piaţa concurenţială la serviciul universal se va adresa furnizorilor de ultima instanţă din zona sa de reţea, având asigurat preţul avizat de ANRE.

Ce trebuie să facă clientul de gaze naturale
Clientul casnic are dreptul să revină la furnizarea reglementată şi se poate adresa furnizorului care are această obligaţie, în vederea încheierii unui contract aferent furnizării gazelor naturale în regim reglementat la preţul de furnizare aprobat de ANRE.

Construcţia europeană traversează un moment dificil din mai multe cauze, Brexit-ul şi ofensiva populismului figurînd printre ele. Solidaritatea europeană are şi ea de suferit în acest context, iar unii editorialişti îşi exprimă neliniştea în legătură cu „animozităţile” actuale dintre Franţa şi Italia.
Intre Paris şi Roma s-a instaurat un fel de „duel verbal” care riscă să intre într-o fază de tensiuni diplomatice. Acest duel a început de mai multă vreme de fapt, încă de cînd la Roma s-a constituit o coaliţie între populiştii de stînga şi populiştii de dreapta. Presa franceză nu a fost de loc tandră în analizele ei în legătură cu această alianţă oarecum împotriva naturii. Iar preşedintele Emmanuel Macron a declarat de mai multe ori că populismul este o primejdie pentru Europa, opunînd acestui curent tabăra „progresistă”.
Aceste analize şi consideraţii nu au fost de loc digerate la Roma, ceea ce este de înţeles.

Parisul nu se aştepta însă ca Matteo Salvini, ministru de interne şi şef al populiştilor de dreapta să formeze împreună cu Luigi Di Maio, şeful mişcării populiste de stînga Cinci Stele, un „duo” ostil Franţei în mod deschis. Iar această ostilitate a devenit efectiv ingerinţă în treburile interne ale Franţei după izbucnirea mişcării „vestelor galbene”.
Politologul francez Dominique Moïsi afirmă, într-un articol, că această ingerinţă este fără precedent în sînul „clubului” restrîns format de cele şase ţări fondatoare ale Uniunii Europene. Franţa şi Italia, două ţări latine, vecine, care s-au influenţat reciproc într-un mod benefic, două mari destine culturale care şi-au pus marca asupra întregii Europe, n-ar fi trebuit să ajungă aici.

Liderii populişti italieni îşi exprimă public sprijinul faţă de vestele galbene şi le îndeamnă să-şi continue acţiunile împotriva preşedintelui Emmanuel Macron. Trebuie spus că Marine Le Pen, lidera extremei drepte, participă şi ea, activ, la aceste incitări la revoltă şi chiar la insurecţie.
Italia a fost întotdeauna apropiată de poziţiile franceze în contextul construcţiei europene. Ori, în prezent, Franţa nu se mai poate baza pe acest aliat

Comisia Europeană a publicat primul său raport asupra practicilor unor state europene care își comercializează cetățenia sau dreptul la rezidență.
O practică de care profită în special crima organizată, precizează Bruxelles-ul.
Comisia de la Bruxelles este criticată pentru că nu a interzis practicile abuzive ce permit familiilor bogate din China, Rusia și alte țări noneuropene să cumpere dreptul de a trăi în UE. Pentru prima oară în acest raport, Bruxelles-ul avertizează că aceste practici prezintă „un risc pentru securitatea UE, permițând unor membri noneuropeni din crima organizată să se infiltreze pe teritoriul european“.
În ochii Comisiei Europene, pașapoartele sau vizele de vânzare sunt „cai troieni“ pentru mafioții ruși ori chinezi. Riscul este ca un criminal căutat de o țară să scape de sub controlul justiției prin procurarea unui pașaport european, ceea ce complică procedurile de extrădare. Sau când se folosește de noua sa naționalitate pentru a spăla bani furați din țara sa de origine. O bancă va fi mult mai puțin reticentă să deschidă un cont unui cetățean european decât deținătorului unui pașaport al unei țări recunoscute pentru nivelul ridicat al corupției.

După afacerea Skripal, Londra a decis revizuirea a peste 700 de vize „de aur“ acordate oligarhilor ruși în cadrul programului special din acest domeniu. În 2014, în Portugalia, Miguel Macedo, atunci ministru de Interne, a trebuit să demisioneze după ce a fost acuzat că a acordat vize de aur unor cetățeni brazilieni suspectați de afaceri de corupție. După calculele ONG-urilor Global Witness și Transparency International, circa 100.000 de persoane bogate, majoritatea ruși și chinezi, au cumpărat cetățenie europeană în ultimii zece ani – un comerț bănos care aduce circa 25 miliarde euro în investiții directe în țările implicate.
Candidații au plătit minimum 10.000 euro și chiar peste 5 milioane euro pentru a deveni cetățeni europeni sau pentru dreptul de a circula liber în spațiul Schengen ca rezidenți.

Comisia Europeană a constatat că trei țări – Cipru, Malta și Bulgaria – vând direct pașapoarte, în timp ce alte 17 țări, printre care Franța și Marea Britanie, oferă posibilitatea achiziției vizelor de rezident ce permit locuirea în țara respectivă timp de 4 până la 10 ani.
Apoi, odată trecut acest pas, este suficient să faci demersuri și să plătești pentru a obține documentele oficiale